2022, câteva fotografii „la minut” făcute de BNR

Via: rfi.ro

Într-un moment în care prezența companiilor străine în România este etichetată în feluri diferite, ne putem întreba care este prezența firmelor străine în economia românească? Investițiile străine directe au avut o pondere de 40%, în anul 2021. De asemenea, în sectoarele industriale cu grad înalt de tehnologizare firmele străine au o pondere mai mare comparativ cu media economiei. Aceste companii cumulează aproximativ o treime din creditele acordate de către băncile autohtone în economia reală și au o capacitate bună de plată a datoriilor.

Raportul arată că, în trimestrul al doilea al anului trecut, băncile au înăsprit standardele de creditare atât pentru împrumuturile acordate companiilor, cât și pentru cele adresate populației, iar așteptările sunt de continuare a acestei evoluții.

Criza energetică, tensiunile geopolitice și creșterea incertitudinii cu privire la perspectivele economice au făcut ca băncile să reevalueze gradul de risc. Astfel, cele mai multe societăți bancare au considerat că firmele din sectorul energiei au risc ridicat, iar companiile din transport, industrie și agricultură înregistrează un risc în creștere.

De asemenea, în trimestrul II al anului 2022, instituțiile de credit au raportat o creștere a indicelui pierderii în caz de nerambursare a creditelor acordate companiilor. Ajustări mai moderate au fost înregistrate și în cazul portofoliului de credite acordate populației.

O altă întrebare este: cât se va împrumuta, anul acesta, statul român? Raportul BNR arată că nevoia de finanțare este estimată să ajungă la aproximativ 150 miliarde lei, ceea ce înseamnă aproximativ 30 miliarde de euro pe an, adică, 2,5 miliarde de euro pe lună sau 82 milioane de euro pe zi sau 57.000 euro pe minut, așa cum le plăcea specialiștilor de la PSD să calculeze atunci când erau în afara guvernării.

O dilemă care există în spațiul public este: care sunt cifrele mari ale Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în ce stadiu se află implementarea planului? Răspunsul din analiza băncii centrale este că PNRR implică realizarea unui număr de 292 de investiții și a 215 reforme. Dintre acestea, 155 de investiții și 32 de reforme vizează tranziția economiei către un model de creștere favorabil mediului. Întregul pachet de reforme este estimat să contribuie cu valori între 1,8 și 2,9 puncte procentuale la creșterea produsului intern brut până în anul 2026. În primul semestru al anului trecut, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, au fost realizate 51 de jaloane, iar alte 79 de jaloane și ținte urmau să fie „bifate” până la finalul anului.

O informație care trebuie remarcată este că avuția netă a populației a continuat să crească, plus 10% la sută în termeni anuali, în iunie 2022. Totodată, raportul dintre datorii și averea netă s-a menținut relativ constant în ultimii doi ani. Desigur, creșterea avuției populației se datorează, în primul rând, creșterii valorilor de tranzacționare de pe piața imobiliară.

Economisirea populației a cunoscut un ritm de creștere alert, cea mai importantă pondere în activele financiare având-o, în continuare, depozitele bancare (31% la jumătatea anului trecut), în creștere cu 6%.

În concluzie, în anul 2022, sistemul financiar și companiile din economia reală au rezistat bine în fața crizelor suprapuse.

Citește articolul pe rfi.ro