Tranziția către economia circulară a încetinit la nivel global anul trecut, în condițiile în care vasta majoritate a materiilor prime care intră în economii provin încă din surse virgine, iar ponderea materiilor secundare, reutilizate, s-a redus constant în ultimii cinci ani, de la 9,1% în 2018 la 7,2% în 2023, indică studiul „Circularity Gap 2024”, realizat de Deloitte și Circle Economy Foundation. Raportul arată că zonele de intervenție care ar putea combate această tendință sunt industria agroalimentară, cea producătoare și construcțiile, sectoare intens poluante, mari consumatoare de materii prime vulnerabile și care, împreună, ocupă peste trei sferturi din forța de muncă la nivel global.
Exploatarea intensivă a resurselor a fost un factor-cheie în creșterea economiilor, a nivelului de trai și a speranței de viață în ultima sută de ani, însă impactul modelului economic clasic, liniar (take, make, waste), devine nesustenabil la nivel global, explică studiul, amintind că numai în ultimii șase ani economiile lumii au consumat aproape 600 de miliarde de tone de materii, adică aproape la fel de mult precum în întreg secolul XX, în timp ce șase dintre cele nouă sisteme de echilibru planetar, care măsoară starea apelor, a solurilor și a aerului, sunt afectate ireversibil. În schimb, un ritm susținut al transformărilor spre economia circulară (use less, use longer, make clean, use again) ar putea să contribuie la reducerea emisiilor cu cel puțin o treime și la crearea a două milioane de joburi, în cadrul unei piețe „circulare” care ar putea ajunge la 3 miliarde de dolari până în 2026, mai arată raportul.
„Studiul atrage atenția asupra unui aspect greu de ignorat: în timp ce economia circulară este recunoscută ca o mega-tendință care și-a făcut loc în strategiile de business, cifrele care indică obiectiv progresul tranziției au scăzut constant în ultimii cinci ani. Cu alte cuvinte, transformările spre modelul economic circular nu țin pasul cu creșterea cererii de consum și par să nu aibă un caracter sistemic. De altfel, acestea sunt și direcțiile pentru care raportul propune căi de acțiune: pe de o parte, este nevoie de abordarea prioritară a sectoarelor esențiale, cu impact mare de mediu, așa cum sunt cel agroalimentar, industria producătoare și construcțiile, iar, pe de altă parte, efortul trebuie să implice sinergic actorii de business, sectorul public și societatea civilă. Știm din ediția de anul trecut a aceluiași studiu că economia circulară poate reduce cu o treime consumul actual de resurse fără a afecta cantitatea și diversitatea produselor și serviciilor, așadar transformarea durabilă este posibilă”, a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Intervenția ar trebui să aibă loc în trei planuri simultane, ținând cont nu doar de rațiuni de mediu, ci și de factori precum efectele crizei sanitare și ale tensiunilor geopolitice, recomandă studiul. În primul rând, aceasta ar trebui să includă politici, obiective și norme de conformare naționale și supranaționale care să determine actorii economici de toate categoriile să înceapă tranziția, creând astfel efecte unitare sau comparabile de-a lungul lanțurilor de valoare.