Citiți continuarea
Yaël Braun-Pivet a fost aleasă în urma unui vot crucial căci el, cel mai probabil, va da culoarea politică a viitorului guvern. În acest moment, Franța are un guvern demisionar.
Yaël Braun-Pivet l-a devansat pe André Chassaigne- deputat de stânga de la Noul Front Popular și pe Sébastien Chenu, de la Reuniunea Națională, extrema dreaptă.
Deputata de 53 de ani afirmă că va continua să inoveze și că va reuni grupurile politice din Adunarea Națională pentru a putea inventa noi metode de lucru, pentru această cameră formată din mai multe blocuri politice. Trebuie să găsim alte feluri de a funcționa, spune Yaël Braun-Pivet.
Alegerea permite stabilirea unei frontiere: între o majoritate relativă și opoziție. Fiecare grup parlamentar își va declara acum apartenența fie la opoziție fie se va înscrie în grupurile minoritare. Altfel spus, nici în opoziție, nici la majoritatea relativă.
Clasificarea este importantă pentru desemnarea unor posturi cheie. Spre exemplu, postul de prim vice-președinte al Adunării naționale revine opoziției, la fel ca și șefia Comisiei de Finanțe.
Fără majoritate și fără guvern, a XVII-lea legislatură a celei de-a V-a republici s-a deschis joi, într-o ceață incredibilă, la aproape două săptămâni după alegerile legislative anticipate, după ce președintele Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Națională.
Marți, președintele Emmanuel Macron a acceptat demisia premierului Gabriel Attal și a guvernului său, pentru a permite celor 17 miniștri care au fost aleși la ultimul scrutin, să poată vota joi – chiar dacă participarea lor la vot este contestată de unii politicieni care interpretează juridic posibilitatea ca un ministru să fie și deputat în același timp.
Ideea președintelui era ca aceștia să poată participa la repartizarea unor posturi importante, să poată fi aleși șefi de grupuri parlamentare. Spre exemplu, premierul și în același timp deputatul Gabriel Attal a fost ales președintele grupului de deputați macroniști „Ensemble pour la République”. Înainte de dizolvarea camerei, tabăra macronistă dispunea de o majoritate relativă, de 250 de deputați iar după, au mai rămas circa 163 de deputați, de la Renaissance, MoDem și Horizons – formațiunea fostului premier Edouard Philippe.
Pe 10 iulie, într-o scrisoare publicată în presa regională, președintele Emmanuel Macron afirma că legislativele nu au un câștigător clar, nici măcar Noul Front Popular, deoarece nu a obținut o majoritate absolută. El cerea atunci, forțelor republicane, să ajungă la un compromis înainte să desemneze un prim-ministru. Ori, nici la aproape 2 săptămâni de la al doilea tur de scrutin, lucrurile nu s-au așezat.
Un eventual acord cu dreapta republicană ar permite depășirea pragului de 200 de deputați, dar, mai este mult până la 289, necesari pentru a forma o majoritate absolută. Dar, va fi suficient pentru a revendica o majoritate relativă, peste cea a Noului Front Popular, care are 180 de deputați.
Președintele acestei camere parlamentare este al patrulea personaj cheie din stat, după șeful statului, prim-ministru și președintele Senatului. El pilotează organizarea muncii parlamentare, el deschide ședințele, dirijează deliberările, se asigură că este respectat regulamentul, poate, în orice moment, să suspende plenul.