Cum se explică efectul de yo-yo din piețele financiare mondiale

Via: rfi.ro

Publicitate

Citiți continuarea

La Tokyo, Seul și Taiwan indicii bursieri au cunoscut luni prăbușiri vertiginoase, pe fondul temerilor legate de o recesiune în SUA și al creșterii yenului.

Indicele Nikkei, care scăzuse deja cu 5,8% vinerea trecută, a pierdut luni încă 12,4% la închidere, o scădere istorică. Indicele mai larg Topix s-a prăbușit cu 12,23%. Taiwanul a scăzut cu 8,4%, cea mai mare scădere a sa într-o singură sesiune de la 20 noiembrie 2000, iar Seulul cu peste 9%. Bursele chineze au scăzut într-un ritm mai moderat, cu indicele Hang Seng din Hong Kong coborând cu 2,13% în ultimele sesiuni de tranzacționare, indicele compozit Shanghai cu 1,54% și indicele Shenzhen cu 1,85%.

Bursele europene au fost de asemenea pe roșu, acestea fiind și penalizate de temerile privind recesiunea din Statele Unite. Bursa de la Paris a pierdut 1,42%, coborând la 7.148,99 puncte, cel mai scăzut nivel al său de la jumătatea lunii noiembrie. Londra a scăzut cu 2,04%, Frankfurt cu 1,82% și Milano cu 2,27%. Indicele pan-european Stoxx 600 a scăzut cu 2,17%.

Bursa de la New York a încheiat sesiunea cu o scădere puternică, la limita panicii, în urma derapajului de pe piețele bursiere. Indicele Dow Jones, în cea mai slabă ședință din 2022, a scăzut cu 2,60%, potrivit rezultatelor provizorii. Nasdaq, aflat la cel mai scăzut nivel din luna mai, a pierdut 3,43%, iar indicele extins S&P 500 3%.

Temerile în ceea ce privește escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu au contribuit la volatilitatea pieței, în urma amenințărilor Iranului și ale aliaților săi împotriva Israelului, acuzat de mișcarea islamistă palestiniană Hamas și de Hezbollah din Liban pentru moartea de miercuri a liderului Hamas, Ismail Haniyeh.

Un raport despre piața muncii din SUA, combinat cu prăbușirea acțiunilor tehnologice au declanșat panica.

Mai mulți factori au jucat un rol în aceste scăderi abrupte, printre care un raport îngrijorător privind activitatea de producție din SUA în luna iulie și o scădere a acțiunilor tehnologice pe fondul îndoielilor cu privire la perspectivele de creștere ale sectorului.

„Elementul declanșator? Un raport american privind ocuparea forței de muncă care a ratat atât de mult ținta, încât a făcut să cadă nu doar fălcile, ci și acțiunile și randamentele obligațiunilor” pe Wall Street, spune Stephen Innes de la SPI Asset Management.

În SUA, rata șomajului a crescut în iulie cu mult peste așteptări la 4,3%, cea mai ridicată rată a șomajului din octombrie 2021.

La acestea se adaugă faptul că ratele dobânzii cheie din SUA se află la cel mai ridicat nivel din ultimii douăzeci de ani, între 5,25% și 5,50%, cu scopul de a forța economia americană să încetinească și să combată inflația.

Până în prezent, analiștii au văzut economia SUA rămânând solidă și crescând ușor, iar inflația încetinind, scenariul de vis al unei „aterizări ușoare” după perioada de supraîncălzire post-Covid.

Dar acum, piețele estimează că Banca centrală americană va trebui să reducă ratele sale cheie mai mult decât planificase pentru a evita o recesiune.

Cifrele privind ocuparea forței de muncă americane „au condus la speculații conform cărora Rezerva Federală ar fi amânat prea mult reducerea ratelor dobânzilor, riscând să provoace o recesiune”, comentează Mark Haefele, director de investiții la UBS Global Wealth.

Citește articolul pe rfi.ro

Lasă un răspuns