De ce România nu poate să scadă inflația la nivelul celorlalte state europene? O întrebare simplă cu un răspuns complicat. Chiar dacă s-a redus în luna august a.c. la 5,3%, România are cel mai ridicat nivel al inflației din Uniunea Europeană.
Recent, Eurostat a publicat tabloul de bord al inflației anuale din statele membre. În luna august a.c., indicele armonizat al prețurilor de consum (indicatorul adoptat la nivel european) era în România de 5,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar, la polul opus, cu cel mai mic procentaj, se afla Lituania cu doar 0,8%.
În medie, zona euro atingea, în august a.c., o rată a inflației de 2,2%, iar Uniunea Europeană de 2,4%. După cum se poate vedea, România are o inflație mai mult decât dublă față de media europeană, ceea ce pune într-o cu totul altă lumină performanțele cu care premierul Marcel Ciolacu se laudă în țară. România este încă departe.
De ce toate statele membre au reușit să reducă rata inflației, unele până la valori extrem de mici (sunt 11 țări care au o inflație mai mică de 2%), în timp ce România se află încă la o inflație anuală de peste 5%? Pentru a răspunde la întrebare trebuie să plecăm de la o comparație mai amănunțită între România și zona euro, pentru care există date statistice la îndemână. Să urmărim care este contribuția diferitelor categorii de produse și servicii în inflație. Astfel, în zona euro, cu o inflație de 2,2%, cea mai mare contribuție la creșterea prețurilor, cu 0,46%, o au produsele alimentare, alcoolul și produsele din tutun.
În România, statistica nu oferă date agregate privind aceste trei tipuri de mărfuri, dar le putem privi separat. Adică, prețurile produselor alimentare au crescut cu 4,25%, pentru băuturile alcoolice creșterea a fost cu 6,87%, iar prețurile produselor din tutun au urcat cu 8,47%. Creșterile de prețuri la cele trei capitole sunt printre cele mai mari dintre toate produsele și serviciile, dar sunt influențate de nivelul accizei. Pentru produsele din tutun, mărirea accizei nu a respectat calendarul convenit între guvern și producători, în sensul că a crescut mai mult și mai repede, ceea ce s-a reflectat în prețul final.
În zona euro, energia a contribuit la reducerea inflației. În România, evoluția a fost la fel cu cea din zona euro, în sensul că tarifele au scăzut cu 4,34%, în special pe seama ieftinirii gazelor naturale. Deci, atât în zona euro, cât și în România, tarifele energetice au ajutat rata inflației să scadă. Plafonarea este împotriva pieței liberalizate, dar a fost o componentă importantă pentru reducerea sau păstrarea tarifelor la consumatorii finali.
Sectorul serviciilor a fost cel care a contribuit, în zona euro, cel mai mult la inflație, respectiv cu 1,88%. În România, tarifele serviciilor au crescut în august cu 8,60%, cele mai mari creșteri înregistrându-se la servicii poștale, 26,6%, și transportul aerian, 22,48%. Aceste comparații între România și zona euro, chiar dacă statistica locală nu oferă informații compatibile cu cele europene, ne arată că economia autohtonă a urmat aceleași tendințe cu cele din zona euro.