Citiți continuarea
Fapta Dianei Șoșoacă, care nu este la prima abatere de acest gen, este penală și se poate pedepsi, în funcție de gravitate, cu închisoare de la 1 la 3 ani, spune Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru studierea Holocaustului din România, Elie Wiesel. Alexandru Florian descrie Mișcarea Legionară drept mișcare teroristă.
Mai multe legi reglementează antisemitismul și cultul criminalilor de război
Alexandru Florian: Este penal. Conform ordonanței de Urgență nr. 31 din 2002, a promovat cultul Mișcării legionare, strigând „Trăiască legiunea și căpitanul!” Apoi a mai înregistrat o emisiune în care a făcut cultul lui Ion Antonescu, criminal de război. Cultul criminalilor de război este, de asemenea, penalizat în această lege penală specială, care caută să limiteze și să restrângă spațiul mesajelor neadecvate și care neagă, de fapt Holocaustul, neagă tragedia evreilor și romilor din România în perioada celui de Al Doilea Război Mondial.
Reporter: Este penal, ce pedeapsa este pentru asemenea derapaje?
Alexandru Florian: În funcție de cercetări, în funcție de judecata care se desfășoară, legea prevede un interval, între unul și trei ani. De asemenea, mai există posibilitatea de a sancționa cu avertisment.
Reporter: Deci, cel mai simplu ar fi avertisment și probabil amendă cel mai grav ar fi închisoare de la unu la trei ani…
Alexandru Florian: Da, amendă penală sau privațiune de libertate, între unu și trei ani.
Reporter: Domnule Florian, Diana Șoșoacă nu este prima persoană în România care face astfel de declarații. Sunt diverse întâlniri care se petrec cu nostalgici ai acestei mișcări. A fost cineva condamnat? I s-a întâmplat cuiva ceva pentru aceste lucruri?
Alexandru Florian: Am să vă rog să-mi permiteți să fac o mică nuanță la cele afirmate de dumneavoastră și am să spun că Diana Șoșoacă nu este la primul mesaj de acest fel… dacă ne gândim la faptul că odată cu ascensiunea în Parlament, în 2020 și până astăzi, a avut multe astfel de mesaje, fie cu caracter negaționist, fie mesaje care s-ar încadra, cred, în Legea antisemitismului sau în manifestări de antisemitism care ar putea fi penalizate contravențional de către Consiliul Național de Combatere a Discriminării. Referitor la a doua parte a întrebării, sunt cam zeci de sesizări sau plângeri pe această ordonanță de urgență cam în fiecare an, din datele oficiale furnizate de Ministerul Public… iar dosare încheiate în justiție cu sancțiune, cel puțin în ultima perioadă, eu cunosc unul singur, este vorba de o persoană care a negat Holocaustul din România și care a fost condamnată cu avertisment.
Reporter: O persoană publică?
Alexandru Florian: Nu, o persoană fizică care posta pe spații virtuale tot felul de mesaje cu caracter negaționist la adresa tragediei evreilor și care a fost condamnată cu avertisment.
Faptele nu se pedepsesc și că justițiarii nu știu istorie
Reporter: De ce credeți că nu se pedepsesc aceste infracțiuni până la urmă?
Alexandru Florian: Sunt doi mari factori care acționează asupra acestei situații de nefuncționare a unui anumit tip de legislație în România. Primul este – probabil că instituțiile abilitate consideră asemenea posibile abateri de la lege ca fiind evenimente secundare, abateri de nișă, aș putea spune.