Citiți continuarea
Moţiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Michel Barnier a fost semnată de 192 de deputaţi de la Noul Front Popular. Prim secretarul Partidului Socialist, Olivier Faure va prezenta moţiunea înainte de a fi votată.
„Existența acestui guvern, în componența și orientările sale, este o negare a rezultatului ultimelor alegeri parlamentare”, se spune în textul moțiunii.
Sunt foarte puţine şanse ca această moţiune de cenzură să treacă. Ar fi nevoie de 289 de voturi, adică de majoritate absolută, în condiţiile în care deputaţii de la Reuniunea Naţională, extrema dreaptă, au anunţat că nu vor vota căderea guvernului.
Deputata Reuniunii Naţionale, Laure Lavalette a reafirmat că nu va vota textul Noului Front Popular.
”Cred că situaţia este suficient de gravă pentru a nu cenzura acest guvern. Vom da o șansă (.) nu putem adăuga şi mai mult haos”, a declarat aceasta la France 2.
Moțiunea ar putea fi totuși votată înafara stângii, de membrii neafiliați ai grupului Liot (independenți) sau chiar de unii deputaţi din tabăra prezidențială.
Noul Front Popular a anunţat încă de la nominalizarea lui Michel Barnier ca premier că va depune moţiune de cenzură pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de faptul că deşi a câştigat alegerile, chiar fără majoritate absolută, nu a primit fotoliul de premier pentru Lucie Castets, candidata sa pentru această funcţie.
„Al doilea motiv de cenzură”, „orientările politice ale guvernului Barnier”, inclusiv refuzul executivului de a reconsidera reforma pensiilor şi texte bugetare care sunt anunţate ca „cel mai auster din aceşti douăzeci şi cinci de ani”.
În plus, „Michel Barnier pare să se mulţumească cu vorbe goale pentru apărarea mediului şi a climei”, acuză în moţiune deputaţii socialişti, comunişti, ecologişti şi cei de la Franţa Nesupusă.
Franţa care are mari probleme de deficit pentru care este atenţionată de autorităţile de la Bruxelles, trebuie să propună un proiect de buget pentru anul viitor care să reducă drastic cheltuielile. Printre măsuri se vor afla creşteri de taxe pentru marile averi şi unele companii cu putere financiară.
Amânarea indexării pensiilor, fuzionarea anumitor servicii publice, reducerea numărului de funcționari publici sunt alte măsuri deja menţionate de guvern. Dezbaterea proiectului de buget este programată să înceapă joi iar premierul Michel Barnier a catalogat de câteva ori situaţia financiară a Franţei drept una ”foarte gravă”. În acest context a cerut responsabilitate clasei politice.
Noul ministru francez al Finanțelor, Antoine Armand, a încercat să-i convingă pe omologii săi din UE de seriozitatea fiscală a Parisului. Bugetul Franţei pentru 2025, „se va încadra pe deplin în noile norme fiscale ale Uniunii Europene”, a promis oficialul francez în cadrul unei reuniuni a 27 de miniştri.
Obiectivul declarat al Franţei este de a reduce deficitul de la 6,1% în acest an la 5% anul viitor, înainte de a scădea sub 3% până în 2029, doi ani mai târziu decât ceea ce a promis guvernul anterior.
„Aceasta este o cale serioasă, credibilă şi ambiţioasă pentru ţara noastră de a respecta pe deplin normele bugetare ale Uniunii Europene”, a declarat Antoine Armand.