Citiți continuarea
”La 1 septembrie, 73 de închisori aveau o rată de ocupare de peste 150%, dintre care 17 cu o rată de ocupare de peste 200%”, a declarat dl Lachnitt în timpul unei reuniuni cu jurnaliștii, unde și-a exprimat îngrijorarea cu privire la supraaglomerarea închisorilor care „doboară noi recorduri de la o lună la alta”.
La acel moment existau, de asemenea, „3.609 saltele pe podelele închisorilor franceze. Până când va fi această situație tolerată și cine o poate considera drept ceva tolerabil?”, se întreabă preotul, care mărturisește că a văzut pentru prima dată, în închisoarea în care activează, „patru nume pe ușa unei celule de 11mp”.
„Trebuie neapărat să sensibilizăm opinia publică, această situație este contraproductivă în materie de securitate – a cere tot mai multă represiune și tot mai multă securitate, duce exact la opusul a ceea ce ne dorim, de fapt”, adaugă el.
Conform datelor Ministerului Justiției, la 1 septembrie, numărul persoanelor încarcerate în Franța era de 78.969. La 1 octombrie, premierul Michel Barnier a cerut să se pună „limite” posibilităților de modificare a pedepselor, dând astfel tonul unei politici penale mai aspre.
”Suntem trimiși acolo, în acea realitate absurdă, pentru a fi purtători de sens și de speranță, în ciuda tuturor lucrurilor”, a adăugat dl Lachnitt, cu câteva zile înainte de „Întrunirea națională a capelanilor de penitenciare” care va avea loc la Lourdes începând de joi.
În cadrul întâlnirii care are loc o dată la șase ani, capelanii vor participa la forumuri și mese rotunde, în prezența mai multor episcopi.
Miza „nu este doar comuniunea dintre capelani”, ci și „între capelani și restul Bisericii”. Implicarea episcopilor este importantă deoarece „consiliul capelanilor de penitenciare nu reprezintă o Biserică paralelă”, subliniază dl Lachnitt.
Biserica Catolică din Franța are 760 de capelani care lucrează în 190 de închisori (pe tot teritoriul Franței, cu excepția departamentului francez Mayotte).
Capelanii se întâlnesc cu deținuții care solicită acest lucru, cei din urmă nefiind neapărat creștini: „asta face parte din ADN-ul slujbei de capelan catolic”, care a fost pentru mult timp singura confesiune prezentă în închisori, adaugă dl Lachnitt.
Capelanii de penitenciare au primit statut oficial în decembrie 1819. În 1945, închisorile au intrudus capelani protestanți, apoi evrei și musulmani în 2006, ortodocși în 2010, budiști în 2012 și, în cele din urmă, Martorii lui Iehova în 2015, după cum a precizat Comisia permanentă pentru legislaţie a Adunării Naţionale, într-un comunicat din 2018.
Practic, consiliile catolice de capelani sunt formate astăzi din laici (65%), diaconi (10%) sau preoți (18%). Iar 35% dintre aceștia sunt femei: „femeile pot fi capelani ai bărbaților, dar invers nu este posibil”, explică dl Lachnitt.
„Datoria noastră nu este să le ținem morală zi de zi”, ci „vrem să le arătăm că în fiecare dintre ei există ceva mai grandios și mai nobil decât ar fi crezut el însuși”, adaugă el.
Ascultarea este cea mai importantă parte a acestei activități: „trebuie să știi cum să lași loc tăcerii”, afirmă dl Lachnitt.
Traducere de Marco Mitrache, după articolul publicat de France24