Europenii s-au pregătit pentru orice rezultat în alegerile americane. În anul 2016, Jean Claude Juncker, pe atunci președintele Comisiei Europene, a fost nevoit să facă față consecințelor în special de natură comercială ale mandatului câștigat surprinzător de Donald Trump.
Anul acesta, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, știe la ce să se aștepte. De exemplu, Trump a reproșat deja europenilor că vând prea multe mașini în America și cumpără prea puține mărfuri fabricate în SUA.
Comisia Europeană a format încă de anul trecut un grup de lucru responsabil să analizeze în profunzime relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii tocmai pentru a anticipa eventualele mișcări ale lui Donald Trump, în cazul în care acesta se va întoarce la Casa Albă.
Grupul de lucru european include funcționari din cele mai importante direcții generale ale Comisiei Europene, precum comerț, energie sau digital și s-a concentrat, în ultimele săptămâni, în cadrul întâlnirilor cu ambasadorii celor 27 de state membre pe eventualitatea unei victorii a lui Donald Trump și pe efectele asupra relațiilor comerciale Uniunea Europeană-SUA.
Cel mai complicat efect ar putea fi întreruperea asistenței financiare și militare americane pentru Ucraina. Desigur, este doar o ipoteză de lucru, dar dacă s-ar ajunge în această situație, europenii ar fi puși în fața deciziei de a acorda singuri ajutor financiar, fapt destul de complicat în condițiile în care există presiuni mari pentru creșterea alocărilor bugetare în interiorul Uniunii pentru diferite domenii, precum agricultura.
De asemenea, o temă delicată este cea a regimului sancțiunilor, întrucât întrebarea este: în cazul în care SUA va îndulci sau chiar va ridica sancțiunile impuse Rusiei va continua Europa cu un pachet de sancțiuni propriu? Evident, cele două variante, sancțiuni și ajutorul pentru Ucraina sunt doar scenarii de luat în calcul în cazul în care Donald Trump ar fi câștigător. Kamala Harris este mult mai previzibilă în ceea ce privește politica față de Ucraina, respectiv este de așteptat să continue deciziile de susținere începute de Joe Biden.
O altă temă de analiză este finanțarea NATO. Este clar că alocarea a 2% din PIB de către fiecare stat membru pentru cheltuielile de apărare va fi o necesitate. Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a spus la preluarea mandatului, la începutul lunii octombrie a.c., că „mulțumită lui Donald Trump europenii și-au crescut cheltuielile de apărare”. Ceea ce ne arată că și Rutte este determinat să convingă statele membre să aloce 2% din PIB pentru sectorul apărării. Pe de altă parte, există și opinii în rândul experților europeni care arată că o implicare mai redusă a SUA în NATO ar obliga Uniunea Europeană să găsească modalități pentru consolidarea unei politici comune de apărare și securitate.
În materie comercială, Trump și-a exprimat deja intenția de a impune taxe vamale suplimentare pentru unele mărfuri europene, ceea ce ar putea reduce exporturile din Uniunea Europeană către SUA cu o valoare de câteva zeci de miliarde de euro pe an.
O temă comună pentru SUA și Uniunea Europeană este China.