Citiți continuarea
După trei ore și jumătate de dezbateri, 331 de deputați au votat moțiunea depusă de stânga reunită în Noul Front Popular, cu 43 mai mulți deputați necesari pentru ca moțiunea să treacă.
O a doua moțiune a fost depusă și de Reuniunea Națională, dar, ea nu mai are obiect odată ce a fost adoptată cea a Noului Front Popular.
Moțiunile au fost declanșate după ce Michel Barnier a utilizat articolul 49.3 din Constituție pentru a trece fără votul parlamentarilor proiectul bugetului securității sociale pentru 2025.
A recurs la acest articol după mai multe zile de discuții cu diverse partide dar în special cu Reuniunea Națională. Chiar a făcut unele concesii pentru Marine Le Pen care a profitat de moment pentru a-i cere marea cu sarea. Dar, chiar și cu aceste concesii, Reuniunea Națională a mers mai departe și a depus moțiunea de cenzură.
Până în ultimul moment, chiar în ultimul discurs susținut în fața deputaților, înainte de ca moțiunea să fie votată, Michel Barnier a făcut apel la responsabilitatea aleșilor, deoarece, a spus el, „realitatea bugetară nu va dispărea în urma moțiunii de cenzură”.
„Avem idei diferite despre suveranitate și patriotism”, le-a spus Michel Barnier, în discursul său final, deputaților de extremă dreaptă. „Nu din vreo plăcere am prezentat aproape doar măsuri dificile în acest buget. Aș fi preferat să distribui bani”, a adăugat Michel Barnier referindu-se la proiectul legii privind finanțarea Securității Sociale, un proiect calificat de stânga drept unul de „austeritate”.
Lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen a estimat că guvernul Michel Barnier trebuie înlăturat pe motiv că a ales să continue alegerile tehnocrate ale președintelui Emmanuel Macron, ales în 2017 și în 2022. Dar, ea este cea care s-a aflat de două ori în fața candidatului Emmanuel Macron, în finala alegerilor prezidențiale. Motiv pentru care a considerat că „a venit momentul pentru ca Emmanuel Macron să decidă dacă mai este în măsură, sau nu, să rămână președinte”.
De partea lor, stânga radicală, La France Insoumise, continuă să ceară demisia lui Macron. Idee respinsă chiar de liderul de la Palatul Elysée.
Pentru 2024, deficitul public al Franței este estimat la 6,1% din Produsul Intern Brut, cu mult mai mult decât ceea ce a fost estimat în toamna lui 2023, de 4,4%.
S-a ajuns aici după o criză declanșată odată cu dizolvarea Adunării Naționale, după ce extrema dreaptă s-a plasat foarte bine în urma alegerilor europene din iunie.
Dar, alegerile legislative anticipate declanșate de președintele Emmanuel Macron nu au rezolvat situația din Adunarea Națională căci nu a reușit să formeze o majoritate clară aici. Acum există trei blocuri principale – alianța de stânga, macroniștii și dreapta iar al treilea bloc este reprezentat de extrema dreaptă. Niciun bloc nu dispune de o majoritate clară.
Ce se poate întâmpla de aici?
Acum, premierul trebuie să își prezinte demisia șefului statului și devine primul șef de Guvern ce este cenzurat, după Georges Pompidou în 1962.
Mingea revine la președintele Emmanuel Macron care va trebui să numească un nou prim-ministru.