Publicitate
Citiți continuarea
„România putea să aibă în 2024 consolidarea creșterii pe care a avut-o ca urmare a ieșirii destul de bine din covid. Trebuia să fie un an de consolidare. A fost un an de pierdere care se transformă în anul 2025, un an perdant pentru economie, pentru că avem alegeri, avem acest buget care se face, cum se spune, cu multă grijă, dar care de fapt este doar pe hârtie. Banii nu există, vor veni numai din împrumuturi. Este un regres pe care economia României suferă și nu îl suferă, pentru că am avut inundații sau război în Ucraina sau cine știe ce altă tragedie, ci pur și simplu pentru că a fost o greșeală la nivelul politicii care a sacrificat economia pentru avantaje electorale, dar care nici măcar nu le-au obținut, ca să fim sinceri, spune economistul Mircea Coșea.
Rep: Primesc mai mulți bani ministerele Energiei, Ministerul Mediului, dar și Sănătatea. Crește și bugetul Apărării și cel al Educației. Cei de la STS primesc bani în plus de la SRI, de asemenea, iar agricultura Cultura, Ministerul Dezvoltării primesc mai puțini bani și au fost anunțate tăieri de cheltuieli la Președinție, Senat și Camera Deputaților. Ministrul Finanțelor dă asigurări că sumele pentru plata pensiilor sunt cuprinse în buget, iar pensiile vor fi plătite la nivelul lunilor noiembrie și decembrie 2024. Credeți că sunt suficiente aceste măsuri pentru a reduce deficitul record de 150 de miliarde?
Mircea Coșea: „Nu sunt suficiente și există niște elemente care pe mine mă îngrijorează. Din alt punct de vedere, nu neapărat din modul cum se repartizează cheltuielile pe ministere. Mă îngrijorează altceva. Mă îngrijorează faptul că principala relație care trebuie avută în vedere atunci când se creionează, când se fixează în buget, este cea dintre rata de creștere previzibilă, prognozată și deficit. Ori, în condițiile actuale, o rată de creștere prognozate de 2,5%, măcar de-ar fi așa, și un deficit de peste 8 arată foarte clar că singura sursă de finanțare reală a bugetului este sursa externă, adică împrumuturile. Și, evident, în măsura în care acest Guvern Ciolacu II va reuși să îmbunătățească atragerea fondurilor europene, în primul rând pe varianta PNRR. Deci este un buget care arată o anumită stare de faliment bugetar, un buget care arată o stare de neînțelegere a principalelor condiții de elaborare a unui buget în perioadă de criză. A doua observație pe care vreau să o fac este legată de ceea ce înseamnă împărțirea pe ministere, pe activități. De fapt, aici ar trebui să existe un criteriu de preferință de prioritate, ce este prioritar acum în România în momentul actual. Sigur că infrastructura aici e o chestiune pe care alții au rezolvat-o în secolul trecut, noi ne tot chinuim cu șoselele și așa mai departe. Energia la care lucrurile merg greu din punct de vedere a creșterii ofertei și al conectării cu alte sisteme. Dar pentru mine apare un lucru surprinzător și anume că agricultura nu este considerată prioritate”
Rep: Premierul Ciolacu spune că investițiile și protejarea puterii de cumpărare a românilor sunt coordonatele principale ale acestui buget și spune el că se preconizează o creștere economică de 2,5% și o creștere a salariului mediu cu 6,1%.