Jumătate dintre tinerii unor țări implicate în Holocaust nu știu că a existat Auschwitz

Printre aceste țări se numără și România unde regimul comunist a ascuns evenimentele și masacrele comise de autoritățile române la comanda lui Ion Antonescu.

Istoria evreilor și Holocaustul se studiază la liceele din România de anul trecut abia, iar ecourile sunt pozitive, spune la RFI, istoricul Marius Cazan de la Institutul Elie Wiesel. Nu este de mirare că afirmațiile admirative ale unor politicieni la adresa legionarilor sau a Mareșalului Antonescu trec nepedepsite de justiție și neamendate de societate, adaugă acesta. Gradul de cunoaștere a Holocaustului din România este încă mic, adaugă istoricul. Este nevoie de cel puțin 10 ani să vedem o schimbare după introducerea subiectului la scoală.

Ecourile studierii Holocaustului în România sunt pozitive

Marius Cazan: Aș spune că încă este destul de devreme să facem analize complexe (vis-a-vis de rezultatele studierii Holocaustului în școlile românești, n.r.) Așa, la nivelul ecourilor și atitudinilor împărtășite fie de profesori, fie de câteva ori de elevi față de mine sau de colegii mei, în diverse întâlniri formale sau informale, aș spune că ecourile sunt pozitive. Acesta este tipul de atitudine pe care elevii se pare că o au față de această disciplină. Nu este nicidecum una critică sau lipsită de interes. Asta ne bucură. Pe de altă parte, cum am spus și la început, e puțin cam devreme să avem o imagine de ansamblu asupra impactului pe care disciplina acesta îl are asupra elevilor și, cu atât mai devreme, asupra societății. Adică eu îmi imaginez că rezultatele, dacă disciplina asta urmează să fie predată și interiorizată cum trebuie, să spun așa, de către elevi, se vor vedea atunci când elevii ăștia ajung să fie persoane mature, cetățeni activi ai societății ăsteia.

Reporter: Comemorăm Ziua Victimelor Holocaustului, marcată de eliberarea lagărului de la Auschwitz. Au fost multe lagăre în Europa, nu numai în Polonia sau în Germania. Au fost lagăre peste tot, inclusiv pe teritoriul românesc. Putem să le reamintim puțin aici?

Marius Cazan: Încep cu o paranteză. Autoritățile românești sunt responsabile de lagăre și ghetouri nu doar de pe teritoriul românesc actual, ci și de realitățile Holocaustului întâmplat în Republica Moldova de astăzi, Basarabia de atunci sau Transnistria de atunci, teritoriul dintre Prut și Nistru care a fost sub autoritate românească și care în care au fost deportate sute de mii de evrei și romi între 1941 și 1944.

Reporter: Precum și în Ucraina…

Marius Cazan: Vorbim de teritoriul acesta care astăzi aparține de Ucraina, Transnistria dintre 1941 și 1944, astăzi este parte a Ucrainei. Și sunt de notorietate printre istorici, mai puțin în rândul societății în ansamblu, ghetoul din Chișinău, ghetoul din Cernăuți… Chiar și pe teritoriul României de astăzi au existat locuri precum lagărul de la Călărași unde au fost duși evreii supraviețuitori din pogromul de la Iași, în vara lui 41. În minte îmi vine un lagăr care a funcționat vreme de câteva luni de zile, undeva lângă Târgoviște, la Teiș, acolo unde evreii din zona petroliferă din zona județului Prahova au fost închiși, de asemenea, pentru câteva luni de zile, în 1941.