Citiți continuarea
Cuza a rămas în istorie pentru că a apropiat țara de Occident
Unirea principatelor a fost făcută de o generație pro occidentală, Alexandru Ioan Cuza a rămas în istorie pentru reformele sale moderne, care să apropie țara de Occident, iar poezia lui Alecsandri, Hora Unirii, este nu numai despre unirea românilor unii cu ceilalți, ci și despre unirea românilor cu Europa. Vasile Alecsandri a fost nu doar poet, ci un ministru de externe pro european, adaugă Adrian Cioroianu.
Adrian Cioroianu: Categoric este încă un alt fals, din seria multor falsuri marca domnului Georgescu. Generația de la 1848 și generația unirii de la 1859 au fost exact opusul a ceea ce domnul Călin Georgescu reprezintă. A fost o generație modernizatoare, o generație pro-europeană și filo europeană, filo occidentală. Acei oameni doreau apropierea României de Occident și ieșirea din structurile neclare ale Orientului, fie că era vorba de Imperiul Otoman sau de Rusia. Deci nu pot să văd o diferență mai mare decât aceasta, între generația lui Cuza sau Kogălniceanu și ceea ce se întâmplă în preajma domnului Călin Georgescu și mai ales, mesajele pe care acesta le dă.
La Istanbul, Sultanul și Cuza au vorbit franțuzește, ca doi europeni pentru că și Sultanul era un reformator
Reporter: Putem să descriem puțin actele de modernism pe care le-au făcut cei din generația Unirii?
Adrian Cioroianu: Cu siguranță. Și dincolo de aceste acte, pentru că ideea unirii în sine era comună mai multora, încă din primele decenii ale secolului al XIX-lea. Mai mulți pașoptiști au avut acest vis care atunci părea fantasmă, ideea unirii părea într-atât de îndepărtată, încât erau curajoși cei care vorbeau despre unire. Dar s-a întâmplat ca Rusia să piardă un război. Rusia a pierdut Războiul Crimeii din 1853-1856. Franța, Marea Britanie și Austria au fost cei care au învins atunci. Au învins Rusia și, în această perioadă de declin a Rusiei, măcar pe plan militar și politic s-a produs un unirea noastră, trebuie să o spunem foarte clar. Sigur că Rusia avusese ea însăși niște planuri de unire, doar că ar fi dorit să unească Moldova și Țara Românească pentru a le controla în ambiția Rusiei de secol XVIII de a ajunge la Istanbulul de azi, fostul Constantinopol. În fine, generația aceasta modernizatoare, vine pe un teren pregătit de revoluția europeană de la 1848.
A fost o revoluție în toată Europa. Intelectualii noștri, viitori lideri politici, au luat ideile revoluției europene și au încercat să le aclimatizeze într-un colț de Orient care încă… noi nu eram independenți atunci. Să nu uităm nicio clipă că, din punct de vedere politic, eram totuși în sfera de influență a Imperiului Otoman. Alexandru Ioan Cuza, ca atare, a făcut două vizite la sultan. Norocul lui a fost că sultanul, el însuși, era un modernizator și au vorbit în franceză. Și sultanul n-a mai avut pretenția de a i se săruta mâna dreaptă sau papucul. Au vorbit în franceză ca doi europeni, ambii atunci. Dar acele reforme pe care Cuza le aduce erau cu totul și cu totul în ideea apropierii de Europa și de Occident.