Publicitate
Cifrele economice nu ne dau multe motive de optimism. La sfârșitul săptămânii trecute au fost publicate datele privind creșterea economică în anul 2024. Ritmul a scăzut foarte mult.
Anul trecut, creșterea economică a fost de doar 0,9%, conform datelor Institutului Național de Statistică. De altfel, pe parcursul întregului an 2024, cifrele de creștere au fost sub 1%, în timp ce în anul 2022 creșterea oscila între 4% și 5%, iar în 2023 între 2% și 3%.
Marea îngrijorare este, însă, legată de anul acesta, pentru că nu este clar care ar putea fi pârghiile de creștere de la 0,9%, anul trecut, la 2,5%, în 2025. Analiștii mizează pe două motoare: un an agricol bun și o creștere a absorbției fondurilor europene. Rămâne de văzut dacă aceste speranțe se vor materializa și dacă agricultura și banii europeni vor fi suficiente pentru a susține o creștere economică atât de mare față de anul trecut.
De altfel, procentajul de creștere cu doar 0,9% din anul 2024 este cel mai mic după 2012, când economia traversa încă o criză majoră și creștea cu numai 0,6%. Lăsăm la o parte, bineînțeles, anul 2020, anul crizei sanitare, atunci când economia a avut o scădere cu 3,7%.
Mai îngrijorător este că anul trecut, așa după cum au remarcat experții, stimulul fiscal transmis în economie a fost de 8,6% din PIB, adică aproximativ 153 de miliarde de lei, pentru a obține o creștere economică de numai 0,9%.
Anul acesta, România este obligată să reducă deficitul bugetar până la 7% din PIB. În aceste condiții, se va putea atinge o creștere economică de 2,5%? Este greu de crezut.
Nici inflația nu dă semne de scădere. În decembrie 2024, rata inflației a fost de 5,14%, în creștere față de luna precedentă. În ianuarie 2025, inflația a coborât la 4,95%, dar ne putem întreba dacă va urma o evoluție în „dinți de ferăstrău”, adică urcări și coborâri?
Ceea ce știm, deocamdată, este că Banca Națională a României și-a mărit ținta inflației pentru anul acesta la 3,5% și, în același timp, a menținut rata dobânzii-cheie la 6,5%, ceea ce ne arată că rămâne precaută. Cu alte cuvinte, așteaptă să vadă rezultatele politicii fiscale, respectiv reducerea deficitului bugetar, înainte de a acționa în sensul reducerii dobânzii-cheie.
În continuare inflația este influențată de factori interni și externi. De exemplu, pe plan intern, va trebui să vedem care va fi decizia în materie de plafonare a tarifelor energetice și, mai ales, care vor fi efectele asupra economiei în ansamblu.
Pe plan extern, influențele pot veni de la prețul țițeiului sau de la aprecierea dolarului în raport cu moneda europeană, situație în care mărfurile energetice ar deveni mai scumpe pentru europeni (inclusiv pentru România), care își plătesc facturile produselor din import în dolari.
Anul trecut, producția industrială a României a scăzut cu 1,5%, al treilea an consecutiv în care se află pe minus. Desigur, am putea spera că în 2025 industria ar putea să crească, ceea ce ar fi un plus pentru creșterea economică, măcar prin efectul de bază.