Citiți continuarea
După alegerile parlamentare din 27 octombrie anul trecut, la Curtea Constituțională au fost depuse 5 plângeri care cereau verificarea votului pe fondul unor bănuieli de fraude masive. După luni de asteptare, pe 10 martie președinta Curții Constituționale a declarat la televiziunea națională că mai multe instituții ale statului împiedică Curtea să ducă acest dosar la bun sfârșit. Printre cele vizate erau Comisia Centrală Electorală și compania de stat care ar fi trebuit să se ocupe de renumărarea voturilor. O zi mai târziu, procuratura din Sofia și parlamentul au început o investigație a acțiunilor Curții Constituționale – investigație considerată de către Consiliul Suprem al Baroului ca o imixiune nepermisă în treburile instituției. Ca urmare societatea civilă a organizat un mare miting pentru susținerea Curții Constituționale în centrul Sofiei. Pe 13 martie Curtea s-a pronunțat până la urmă pentru anularea parțială a rezultatului alegerilor.
Fraudele dovedite indiscutabil de către Curtea Constituțională par a fi doar vârful icebergului. De fapt, în urma plângerilor depuse, Curtea a fost îndreptățită să dispună renumărarea voturilor în doar 17% din secțiile de votare. Au fost constatate nereguli în 47% din secțiile verificate. Ne putem imagina câte alte nereguli ar fi fost descoperite dacă ar fi fost renumărate toate voturile. Mai mult, nu toate neregulile constatate de către Curtea Constituțională au putut să ducă la modificarea rezultatului alegerilor. Practic Curtea a putut să ia în considerare doar cazurile în care erau neconcordanțe între voturile renumărate și procesele verbale din secțiuni, dar și cazurile în care, după o expertiză grafologică, a fost dovedit că sute de buletine au fost completate de către aceeași persoană. Curtea însă a constatat și multe alte nereguli fără să poată să le ia în considerare la modificarea rezultatelor.
– Spre exemplu, în multe cazuri de vot cu urne mobile a fost dovedit că au votat mai mulți oameni decât este fizic posibil; în plus în multe urne mobile un singur partid a câștigat peste 95% din voturile exprimate.
– În zeci de secții a fost oprită sau împiedicată supravegherea video.
– În alte 11 secții sunt dovezi video că oamenii au votat, sunt și procese verbale, însă la renumărare nu s-au găsit sacii cu buletinele de vot. În consecință toate aceste secții au rămas la renumărare cu 0 voturi exprimate.
Concluzia cea mai importantă este că două partide au beneficiat aproape exclusiv de voturile fraudate: partidul oligarhului Delyan Peevski, sancționat după legea Magnitsky, și cel mai mare partid din coaliția de guvernare, GERB.
Ca urmare a redistribuirii mandatelor, majoritatea parlamentară a coaliției de guvernare devine extrem de fragilă: 121 de voturi din 240. Ironic, asta înseamnă că stabilitatea guvernului va depinde de partidul sus-menționaltului Delyan Peevski. Partea pozitivă este că acum Peevski va fi obligat să participe deschis la susținerea guvernului – până acum majoritatea analiștilor considerau că Peevski controlează oricum guvernul, dar din umbră.
Peevski însuși a declarat că va ajuta guvernul să nu cadă. Verbalizând ceea ce toată lumea bănuia deja, el a mai spus că poate să devină premier oricând dorește – o afirmație care ar putea părea curajoasă pentru cineva care a obținut doar 11% la alegeri – dar acum vrea să salveze țara.