Citiți continuarea
În oraș există un bust îmbrăcat acum câtiva ani în drapelul legionar, o sală la Muzeul Județean îi poartă numele, iar acum o nouă expoziție comemorativă în care Nae Ionescu este descris elogios, este organizata la Biblioteca Județeană fără ca implicarea sa în extrema dreaptă să fie menționată. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel a atras atenția asupra acestui aspect autorităților brăilene. Directorul Institutului, Alexandru Florian spune la RFI că se întreabă uneori dacă oamenii care promovează astfel de persoane chiar au citit și știu că au făcut indivizi ca Nae Ionescu.
Alexandru Florian: Da, asta este într-adevăr, poate cuvântul cel mai potrivit (mândrie, n.r.) În Brăila există, de prin anii 90 un bust, într-o piațetă centrală, Piața Poligon a lui Nae Ionescu și la Muzeul Județean Brăila există o sală comemorativă sau o sală în memoria filozofului, eseistului, intelectualului, omului de carte Nae Ionescu, așa cum este prezentat acolo. Iar Institutul Elie Wiesel a scris la începutul acestui an Consiliului Județean, pentru că muzeul este în coordonarea Consiliului Județean, și le-am explicat că Nae Ionescu a fost ideologul principal al fascismului românesc, al Mișcării Legionare și că despre asta nu se spune nimic. Acolo este o expoziție care îl prezintă, într-adevăr, ca pe o mândrețe a orașului și că ar trebui ca acea sală să fie completată cu mesaje și artefacte care să probeze rolul său de extremist de dreapta pe care l-a avut în perioada interbelică.
Reporter: Domnule Florian, poate amintim puțin personalitatea lui Nae Ionescu, care a captivat o întreagă elită de scriitori care i-au preluat ideile și ideile lui nu erau din cele mai pașnice. Iar ideile acestea nu au rămas doar la nivel de dezbatere. Poate că asta ar trebui să menționăm, rolul pe care l-au avut Nae Ionescu în nenorocirile care s-au întâmplat după aceea…
Alexandru Florian: Da, este foarte adevărat. Nae Ionescu era un foarte bun orator și ținea cursuri la Facultatea de Drept din București. Cu acest prilej sau prin felul în care expunea acolo, este foarte adevărat că și-a atras de partea lui foarte mulți tineri, tineri studenți. Erau și studenți înscriși la alte facultăți, la Filosofie, la Filologie din Universitatea București, care veneau special la Facultatea de Drept ca să-l audieze pe Nae Ionescu. Dincolo de cursurile pe care le ținea, el a dezvoltat o concepție, o viziune socială bazată pe teologia ortodoxistă și viziunea organicistă, în care națiunea este prioritară, individul nu există… etnia este factorul important… un fel de teoria România românilor și, în mod firesc și logic, adică aproape natural, a ajuns să dezvolte antisemitism, a promovat un antisemitism de sorginte religioasă și considera că creștinismul, creștinii, în mod firesc sau natural, sunt antisemiți pentru că între creștini și iudei ar exista o incompatibilitate pe care încerca s-o argumenteze. Întâi s-a apropiat de Carol, nu a stat prea mult și s-a apropiat de Mișcarea Legionară, de Codreanu. S-au întâlnit, s-au plăcut, au comunicat foarte bine și a devenit într-adevăr principalul ideolog al Mișcării Legionare.