Citiți continuarea
Expoziția atrage atenția asupra necesității de a construi reziliență împotriva dezinformării, în special cu ajutorul educației mediatice. Un accent special este pus pe înțelegerea modului în care dezinformarea afectează procesele democratice. Ghid pentru RFI România a fost Ana Mocanu, community manager în cadrul organizației, dar și coordonatoare a expoziției.
În prima parte a expoziției, vizitatorii pot interacționa cu mai multe definiții ce țin de partea asta de dezinformare. Nevoia vine din prisma faptului că mereu vorbim despre știri false, mereu vorbim despre dezinformare. Dar cumva în rapiditatea în care interacționăm cu informațiile pe telefoanele noastre nu avem capacitatea deseori să distingem între termeni puțin mai specifici care ne ajută pe noi să ne dezvoltăm puțin gândirea critică. În prima secțiune, asta încercăm să să transmite vizitatorilor noștri. E o secțiune în care pot interacționa cu fiecare instrument de manipulare a informației.
Ca totul să nu rămână doar la nivel teoretic, fiecare vizitator poate interacționa cu un test interactiv prin care poate identifica ce tip de consumator de informație este. Mergând mai departe, avem sufrageria comunistă, care este cumva și punctul central al expoziției noastre. Chiar dacă vorbim foarte mult de digital… dezinformarea în era noastră contemporană se referă la ce dezinformări avem pe ecranele televizoarelor noastre, pe telefoanele noastre. Totuși, noi considerăm că este foarte important să ne uităm puțin în spate.
De ce ați ales o sufragerie din comunism?
Vedem situația politică și situația globală cu care ne confruntăm în momentul acesta. Și în contextul electoral. Există foarte multe situații de revizionism istoric, iar într-o situație în care nu poți să combați cu o informație factuală, cu prezentarea realității obiective a istoriei, considerăm că mereu ar trebui să fie acest joc între digital și istorie. Astfel încât să înțelegem puțin ce lecții avem de învățat chiar din două perspective.
Sufrageria comunistă a fost gândită ca fiind o simulare a sufrageriei bunicilor, adulților din ziua de azi. A persoanelor care au trăit la acea vreme.
Avem un covor persan, avem o comodă așa cum aveam toți în comunism. O valiză de armată?
Da, într-adevăr. Originalele au fost preluate de la o familie care a părăsit țara înainte de Revoluție. Televizorul este dintr-o perioadă puțin mai recentă a perioadei comuniste. Știm cu toții. Aveam televizorul cu tub, cel din lemn. Este acompaniat de mileurile bunicilor noastre cu peștele și cățelul. Cărțile vechi tocmai pentru a ilustra fix o sufragerie cotidiană în care românii își petreceau timpul.
Dăm drumul la televizor și ce pot vedea vizitatorii?
În această instalație putem observa că sufrageria comunistă nu se oprește doar la partea de decor. Sunt «purici»… deci nu e program. Știm din relatările persoanelor care au trăit în comunism despre cele două ore zilnice la care aveam acces la programe TV. Noi ne folosim de momentul expoziției pentru a ilustra chiar momentele din perioada revoluției televizate la Televiziunea Română. Tocmai pentru a aduce întoarcerea în timp. Arătăm niște studii de caz despre cum arătau narațiunile false în perioada Revoluției.