Citiți continuarea
Conform organizației Femicide Count Kenya, în 2024 au fost ucise 160 de femei în toată țara. Au fost raportate 39 de cazuri de acest fel doar în luna ianuarie a anului 2024, ceea ce înseamnă că, în medie, o femeie a fost ucisă în fiecare zi. Cu toate acestea, diferite organizații pentru drepturile omului consideră că numărul adevărat ar putea fi mult mai mare, deoarece foarte multe cazuri de acest gen rămân neraportate sau nu sunt clasificate corect.
Nu doar statistici
Pentru Irene Wanja, aceste cifre nu reprezintă doar niște statistici. Ele reprezintă o realitate dureroasă. Jane, fiica acesteia, în vârstă de 25 de ani, a fost ucisă în circumstanțe misterioase și neclare, trupul ei fiind aruncat într-un râu. Jane era plină de viață și avea un zâmbet larg și frumos. Era și caraghioasă câteodată, iar visul ei era să devină asistentă medicală. Însă, acum, viitorul ei a fost redus la un dosar de poliție neatins și plin de praf.
„A fost ucisă cu sânge rece. Nu am putut să-mi revin niciodată”, a declarat Wanja, în timp ce strângea în mână o fotografie veche a fiicei sale. „Nimeni nu a fost arestat pentru această crimă. De câte mame este nevoie să-și jelească fiicele înainte ca ceva să se schimbe?”
În Kenya există legi menite să protejeze femeile, cum ar fi legea împotriva infracțiunilor sexuale și Legea de protecție împotriva violenței domestice, însă acestea abia sunt implementate. Un rol uriaș în această lipsă de implementare a legii îl joacă lipsa resurselor criminalistice, unitățile subfinanțate care se ocupă cu violența bazată pe gen și corupția.
Suspecții sunt scutiți de legeBeatrice Njeri, o avocată care reprezintă familiile victimelor, le-a văzut pe toate. „Uneori, suspecții sunt scutiți de lege din cauza «dovezilor insuficiente»”, spune ea. „Aceste cazuri nu reprezintă o prioritate pentru poliție. Aceștia le transmit familiilor îndurerate că trebuie să aibă răbdare, dar, dacă nu se face dreptate acum, nu se va face niciodată.”
În majoritatea cazurilor, familiile victimelor se confruntă și cu un alt obstacol, și anume costul reprezentării legale. Nu își pot permite un avocat, iar procurorii publici sunt adesea mult prea suprasolicitați pentru a se concentra pe victime individuale.
Femeile care au supraviețuit violenței bazate pe gen sunt adesea reduse la tăcere, fie de către membrii propriilor familii, care se tem de reacția societății, fie de către proprii abuzatori, care le amenință.
Deoarece nu sunt apărate de sistemul juridic, femeile din Kenya apelează la organizații locale pentru protecție. O astfel de organizație este centrul de refugiu condus de Wangu Kanja, o supraviețuitoare a violenței sexuale și fizice. Fundația lui Kanja oferă adăpost de urgență și consiliere supraviețuitoarelor.
Adăpostul este situat într-un cartier liniștit din Nairobi, locația sa fiind secretă, pentru a le proteja pe femeile din grija sa. În interiorul său, există paturi suprapuse aliniate de-a lungul pereților, oferind refugiu temporar celor care nu beneficiază de altă opțiune. Voluntarii muncesc din greu, oferindu-le femeilor mâncare, asistență medicală și sprijin emoțional.
„Primim apeluri de urgență în fiecare zi”, a spus Kanja.