Analiștii bancari japonezi consideră că România este vulnerabilă în următoarele 12 luni la o criză a cursului valutar

Via: Newmoney.ro

Un potențial șoc pe cursul de schimb s-ar simți diferit față de cel din urmă cu un deceniu, dar ar fi la fel de dureros. Mai ales având în vedere nivelul infla­ției și al importurilor.

O analiză a băncii de investiții Nomura sem­nala luna trecută că România și alte trei state emergente riscă să se confrunte cu o criză valutară. Pentru a cuantifica acest risc, economiștii japonezi au luat în considerare indicatori precum datoria externă ca procent din produsul intern brut (PIB), raportul dintre rezer­vele valutare și importuri, precum și evo­luția indicilor bursieri. „Damocles, modelul nostru de avertizare timpurie a crizelor cursului de schimb din piețele emergente, poate fi un instrument util pentru a avertiza asupra posibilelor de­clan­șatoare, oferind un prim semnal de alarmă“, notează specialiștii băncii Nomura în raportul amintit.

Ori de câte ori indicele Damocles de­pă­șește 100, acesta este interpretat ca un avertisment că țara în cauză este vul­nerabilă la o criză a cursului valutar în următoarele 12 luni. În prezent, Egiptul are 175 de puncte, fiind urmat de România, cu 115 puncte, Turcia (108) și Sri Lanka (104). Damocles a semnalat corect 64% din ultimele 61 de crize în eșantionul de 32 de țări urmărit de specialiștii Nomura, cu ajutorul unor seturi de date care se întind pe 25 de ani. „Un Damocles de peste 150, așa cum este acum pentru Egipt, este un avertisment că o criză a cursului de schimb ar putea izbucni în orice moment“, avertizează ei.

    Acum, când marile bănci centrale se pre­gătesc de oprirea tiparnițelor de bani, situația se complică pentru România și pentru moneda națională. Un factor impor­tant de reducere a presiunii pe curs este majorarea dobânzilor, creșterea costurilor de finanțare întărind moneda locală. BNR a luat o primă decizie în acest sens în ultima ședință de politică monetară din acest an. Spre surprinderea pieței, majorarea dobânzii-cheie a fost de doar 25 de puncte de bază, jumătate din cât anticipau analiștii – insuficient în opinia multora pentru a face față unei inflații de 8%.

    O creștere accelerată a dobânzilor, au argumentat specialiștii BNR, ar fi riscat să afecteze revenirea economică a României. Teoria mai spune și că majorarea costurilor de împrumut reduce creditarea și poate afecta capacitatea debitorilor de a plăti ratele. Și o depreciere a leului este de natură să producă astfel de efecte, pentru debitorii în valută.

    Dobânzile avantajoase la creditele în valută, ce rezultă din dobânzile foarte scă­zute la euro practicate de Banca Centrală Europeană (BCE), le-au păstrat atractive, în special pentru companii. La nivelul lunii septembrie, volumul creditelor noi în euro accesate de persoanele juridice a fost de 293,8 milioane de euro, dublu față de cel din septembrie 2020. Așa se face că „Ro­mâ­nia se află printre țările cu cele mai mari ponderi ale creditului bancar în va­lută (28,5% în mai 2021), însă pe o tendință des­crescătoare începută încă de la jumă­tatea anului 2012“, după cum avertizează specialiștii BNR în cel mai recent Raport asupra Stabilității Financiare. Mai exact, România se află pe locul al treilea în UE, după Croația și Bulgaria.

    Comisia Națională de Strategie și Prog­noză vede un curs de sub 5 lei/euro inclusiv în 2022. Analiștii financiar-bancari sunt mai puțin optimiști și se așteaptă ca euro să treacă de pragul de 5 lei în următoarele 12 luni. O depreciere puternică a leului ar pune mari presiuni pe inflație, având în vedere nivelul ridicat al importurilor, fiind relativ improbabil ca plusul de competitivitate al exporturilor să compenseze impactul.

    Piața leului

    Piața valutară funcționează după regulile cererii și ofer­tei, însă leul mai pri­mește din când în când câte un ajutor de la Banca Națională a României.