Analiză: Creditarea nu ține pasul cu creșterea economică a României

Via: Newmoney.ro

Creditarea nu ține pasul cu creșterea produsului intern brut, iar acest lucru afectează profitabilitatea sectorului bancar. Perspectivele nu sunt, nici ele, prea optimiste.

Din 2011 încoace, creditarea a început să nu mai țină pasul cu creșterea econo­mică, în ciuda faptului că ultimii ani au fost marcați de o creștere semnificativă a veniturilor populației, precum și de o scădere constantă a dobânzilor. Cu un nivel al intermedierii financiare de circa 25,7% din produsul intern brut (PIB), România se află pe ultimul loc în Europa, acest indicator fiind de trei ori mai scă­zut decât media Uniunii Europene.

Imprevizibilitatea legislativă, una din cauze

Dintr-un raport realizat de PWC și pre­zentat de Asociația Română a Băncilor (ARB) reiese că volatilitatea cadrului le­gislativ și situația precară a bilanțurilor companiilor mici și mijlocii, la pachet cu acce­lerarea procesului de curățare a bilan­țurilor, reprezintă principalele motive care au determinat această evoluție.

Asta, în condițiile în care numeroase studii au demonstrat că nivelul dezvoltării și intermedierii financiare este puternic asociat cu creșterea reală a produsului intern brut pe cap de locuitor, cu rata acu­mulării de capital fizic și cu îmbună­tă­țirea eficienței cu care economiile folosesc capitalul.

    Tendința de scădere a intermedierii fi­nan­ciare pare să se fi menținut și în acest an, fiind în parte explicată de noile norme ale Băncii Naționale a Româ­niei(BNR), prin care gradul de îndatorare a fost limitat la 40% din venituri pentru per­soanele care doresc să acceseze un cre­­dit în lei, respectiv la 20% din venituri pentru cele care vor un împrumut în va­lută. Banca centrală se așteaptă ca efectele acestor măsuri să se disipeze în a doua parte a anului, cifrele din vară arătând promițător.

    „Declinul din semestrul I al activității de creditare, ca urmare a măsurilor pruden­țiale adoptate de BNR la începutul acestui an, este posibil să se întrerupă, evoluție sugerată de datele efective pentru peri­oada iulie-august, concomitent cu anticiparea stabilizării pieței creditelor pentru locuințe în trimestrul al treilea“, reiese din Raportul asupra inflației prezentat în această lună.

    BNR mai are o pârghie prin care poate influența cererea de credite – dobânda de po­litică monetară, cea care „dă tonul“ do­bânzilor din piață. Conducerea băncii a decis în cadrul ulti­mei ședințe din acest an menținerea do­bânzii la nivelul de 2,5% pe an, un element luat în calcul fiind și evitarea unei poten­țiale contracții a creditării ca urmare a creșterii costurilor de finanțare.

    „Nominal, avem o creștere a creditării sub creșterea PIB și deci dezintermediere. Trebuie să fim atenți la întărirea politicii monetare pentru că poate să descurajeze creditarea, care ori­cum crește sub PIB. Din acest motiv nu am considerat oportună o majorare a do­bânzii de politică monetară“, a explicat guvernatorul Mugur Isărescu.

    Creditarea, în declin

    Datele din septembrie indică o nouă decelerare a creditării. Astfel, soldul creditului neguvernamental și-a temperat creșterea la 7,7% față de anul anterior, în comparație cu creșterea de 8 procente în­registrată în luna anterioară. Evoluția a fost determinată de o mai slabă perfor­manță a împrumuturilor în lei (o creștere de 9,7% în septembrie, față de 10,4% în au­gust). Creditele accesate de populație au înregistrat un avans de aproape 14% (în principal pe fondul evoluției creditelor de consum), în vreme ce creditarea companii­lor a urcat cu doar 4,1%.

    Firmele au preferat să se împrumute în va­lută, pentru a beneficia de costurile foarte scăzute de împrumut în euro. Iar acest lucru ar putea continua, având în vedere politica monetară foarte laxă prac­ticată de Banca Centrală Europeană (BCE). Creditul direcționat companiilor a înregistrat un ritm de creștere mai ridicat, de 6,5% în acest an, la 125,8 miliarde de lei (26,3 miliarde de euro) în primele nouă luni din 2019, pe fondul majorării componentei valutare cu 12%.

    Chiar și așa, prea puține companii ape­lează la bănci pentru capital. În contextul unei nevoi acute de investiții, companiile nefinanciare preferă surse alternative de finanțare, cum ar fi autofinanțarea, creditul furnizor, creditul intra-grup și împrumuturile de la acționari. Raportul între creditul comercial și creditul financiar este de aproximativ 3 la 1, ceea ce crește riscul de blocaj financiar. Creditul furnizor este însă rareori un instrument de dezvoltare, iar lipsa investițiilor produce efecte la nivelul întregii economii.

    Din structura produsului intern brut se remarcă faptul că, în ultimii zece ani, rolul investițiilor în creșterea economică a fost în scădere cu zece puncte procentuale. România are una dintre cele mai scăzute activități de investiții din UE. Doar 68% din firme au realizat cheltuieli de capital în 2018, comparativ cu 87% la nivelul UE.

    De altfel, în România „mor“ cu 60% mai multe companii decât sunt înființate. Pe plan local există doar 26 de companii la mia de locuitori, cel mai slab nivel al antreprenoriatului din Europa, potrivit analistului Iancu Guda, de la Coface.

    Soluția de ultimă instanță

    Confruntate cu această realitate și cu amintirea nivelurilor-record atinse de creditele neperformante după criză, băncile preferă să fie prudente. În special când există un client sigur care are nevoie mereu de bani − statul.

    În acest an, necesarul de finanțare estimat de Ministerul Finanțelor Publice se apropie de 80 de miliarde de lei. În plus, dobânda la titlurile de stat cu scadența la zece ani a crescut până la 4,26% în a doua parte a lunii, de la 4,135%, pe măsură ce autoritățile au început să admită că deficitul bugetar va crește în acest an.

    „Climatul din piețele internaționale și deteriorarea din sfera finanțelor publice (probabilitate ridicată ca ponderea deficitului bugetar să depășească 3% din PIB în 2019) au determinat majorarea ratei de do­bândă la titlurile de stat la zece ani cu 2,7%, la 4,26% în această săptămână“, re­iese dintr-un raport al Băncii Transilvania. Atât economiștii BT, cât și cei ai BCR se aș­teaptă ca 2019 să se încheie cu un cost al finanțării pe termen de zece ani de 4,5%.

    Sistemul bancar este sub potențial

    Deși sistemul bancar a înregistrat profituri-record odată cu încheierea procesului de curățare a bilan­țu­rilor, acestea continuă să fie „sub poten­țial“. În ceea ce privește randamentul acti­velor, România se situează pe locul 8 din 26, cu o valoare a ROA (return on assets) de 0,4%, marginal mai bună decât valoarea medie a Uniunii Europene de 0,3%, dar semnificativ mai mică decât în alte state din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (1,2%), Estonia (1,1%), Bulgaria și Polo­nia (1,0%) sau Slovacia (0,9%).

    Similar, din punctul de vedere al randamentului capitalului propriu (ROE, return on equity), România se situează pe locul 10 din 26, cu o valoare de 3,9%, semnificativ mai mică decât în alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Cehia (13,2%), Slovacia (9,7%), Polonia (9,5%), Bulgaria (8,3%), Estonia (6,0%), reiese din studiul efectuat de PWC.

    Iar aceste statistici s-ar putea păstra, având în vedere că economiștii nu sunt foarte încrezători cu privire la perspecti­vele creditării. „Previzionăm accelerarea di­namicii anuale a creditului neguvernamental de la 6,6% în 2018 la 7,5% în 2019 (maximul din 2009), urmată de decelerare la 4,3% în 2020 și 3,6% în 2021“, notează Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.