Anul 2019 și cotitura europeană a României

Via: rfi.ro

România intra în 2019 marcată de un discurs oficial cu puternice accente eurosceptice, după un final de an 2018 plin de evenimente. În octombrie 2018, marea majoritate a electoratului boicotase ceea ce s-a numit referendumul pentru familie, puternic susținut de PSD și liderul său, Liviu Dragnea, marcând astfel o distanțare a opiniei publice față de intențiile tot mai vădite privind împingerea României le calea iliberală.

Aspru criticați de instituțiile europene pentru încercările de modificare a legilor justiției, Liviu Dragnea și apropiații săi începuseră să caute sprijin printre guvernările iliberale din Europa Centrală dar și în afara Uniunii Europene.

Astfel, conform discursului oficial, Soros acționa împotriva României iar Uniunea Europeană nu lăsa țara să se dezvolte și îi trimitea mâncare otrăvită. Fondurile europene nu mai erau prioritare, dezvoltarea urma să vină din parteneriate cu monarhiile petroliere din Golf, cu Turcia lui Erdogan și cu Israelul, mai ales pe baza mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

La 16 decembrie 2018, într-un fulminant discurs în fața activului PSD și aplaudat la scenă deschisă, Liviu Dragnea a atacat Parlamentul European, Comisia Europeană și pe socialiștii europeni și a cerut ordonanță de grațiere. Câteva zile mai târziu, Ordonanța 114 introducea măsuri financiare și economice restrictive, în sens iliberal.

Acestea erau liniile trasate pentru anul 2019 și lucrurile au mers așa în prima parte. De la 1 ianuarie, România a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii, sarcină de care s-a achitat, mai ales datorită prestației diplomației.

Dar aceasta a mers în paralel cu izolarea componentelor coaliției de guvernare în cadrul familiilor lor politice. Socialiștii europeni au ”înghețat” relațiile cu PSD, iar grupul european ALDE a anunțat excluderea formațiunii omonime din România.

Guvernarea se trezea astfel izolată în propriile familii politice, iar România risca să aibă aceeași soartă în cadrul Uniunii Europene, dacă legile justiției aveau să fie în continuare modificate împotriva recomandărilor Comisiei Europene și a Comisiei de la Veneția.

Comentatorii europeni puneau deja România, alături de Ungaria și Polonia, pe o listă a statelor problematice pentru Uniune și se discuta din ce în ce mai intens chiar despre o încercare de activare a Articolului 7, așa-numita ”opțiune nucleară” în cazul României.

Atmosfera internă era tensionată la 9 mai, când la Sibiu a avut loc summitul informal care a încununat președinția română a Consiliului Uniunii. Pentru că șefa guvernului, Viorica Dăncilă, nu a fost invitată alături de liderii prezenți la Sibiu, întregul guvern a boicotat evenimentul. Ceea ce i-a ușurat, până la urmă, președintelui Klaus Iohannis, ocuparea întregii scene publice.

Alegerile europene din 26 mai au adus o înfrângere istorică pentru PSD. A doua zi, instanța a pronunțat condamnarea definitivă a lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive din Teleorman și Viorica Dăncilă a preluat conducerea partidului.

Ea a promis imediat refacerea relației cu Europa iar planurile de modificare a legilor justiției au fost abandonate. Pierderea alegerilor prezidențiale de către Viorica Dăncilă a adus o nouă echipă la conducerea PSD și rămâne ca în 2020 să fie stabilită calea de urmat, inclusiv în chestiunile europene.

Citește articolul pe rfi.ro