Anul Tigrului Moleșit. Ce sectoare ale economiei au avut creșteri anul acesta

Via: Newmoney.ro

Deși nu a început prea bine, 2019 poate bifa câteva realizări, cum ar fi creșterea investițiilor și avansul sectorului IT&C. Totuși, politicile guvernamentale intempestive și-au lăsat amprenta.

Ritmul de creștere al economiei locale va înregistra o decelerare în 2019. Esti­mările analiștilor sunt între 3 și 4% din pro­dusul intern brut (PIB), cele mai opti­miste fiind prognozele oficiale.

Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care include în premieră un capitol dedicat României, în contextul în care țara noastră își propune aderarea la această organizație, vor­bește despre un avans al PIB de doar 3,2% în 2019, în vreme ce prognoza gu­ver­namentală a fost „amendată“ de la 5,5% la 4%.

Datele de până acum au confirmat o creș­tere economică de 4% în primele nouă luni, cu con­tribuția cererii interne (5,7 puncte procentuale).

    Pe de altă parte, în toamnă, consumul, principalul motor al avansului PIB, pare a fi încetinit. În trimestrul al treilea, creșterea a fost de doar 4,2% față de trimestrul al treilea din 2018, cea mai slabă dinamică de la sfâr­șitul lui 2013 încoace, când economia abia își revenea din recesiune.

    „Această evoluție exprimă creșterea gradului de prudență la nivelul populației și confirmă maturitatea ciclului economic post-criză“, comentează Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.

    Semne bune vin însă din zona investi­țiilor productive, care afișau un plus de peste 18% la nivelul lunii septembrie, după o dinamică foarte lentă în ultima perioadă. Evoluția a fost sprijinită de o ameliorare a percepției de risc și de un nivel redus al cos­turilor reale de finanțare, nivel care se va menține în perioada următoare ca efect al politicilor monetare foarte relaxate practicate de marile bănci centrale din lume.

    Bine a mers și domeniul construc­țiilor, cu o creștere de 16,6% în septembrie. Figură bună a făcut și sectorul IT&C, care și-a con­firmat statutul de vedetă a ciclului economic post-criză, cu o creștere de 8,7% la nouă luni. O evoluție mai slabă s-a remarcat în industrie, care a intrat pe teritoriul negativ și va încheia anul cu o scădere de circa 1,3%, conform prognozelor.

    LEUL

    Creșterea bazată preponderent pe consum a dus însă la deteriorarea semnifi­cativă a altor indicatori, cel mai important fiind deficitul de cont curent. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) anticipează că acesta se va ridica la 10,8 mi­liarde de euro, echivalentul a 4,9% din PIB, în contextul în care diferența dintre im­porturi și exporturi va depăși 16,6 miliarde de euro în 2019. Analiștii din zona pri­vată văd o deteriorare și mai pronunțată a deficitului de cont curent, de peste 5%.

    O primă consecință a acestui dezechilibru o reprezintă deprecierea leului față de euro. Banca Națională a României (BNR) a cheltuit aproape un miliard de euro din rezerva valutară, doar în luna no­iembrie, pentru a controla scăderea leului, însă tendința s-a menținut. Nu a ajutat nici de­ficitul bugetar, a cărui revizuire le-a semnalat investitorilor că statul va împrumuta și mai mulți bani.

    Acesta a fost revizuit de la 2,8%, la 4,3% din PIB, iar ministrul finan­țelor publice, Florin Cîțu, a confirmat deja că statul plănuiește o emisiune de eurobonduri în prima parte a anului viitor. În contextul deprecierii leului și al costurilor foarte mici de finanțare în moneda euro­peană, decizia nu este deloc surprin­ză­toare.

    Analiștii CFA se așteaptă ca moneda na­țională să scadă în continuare, teorie con­firmată zilnic de piața valutară. Media prog­nozelor este un curs de 4,86 în urmă­toarele 12 luni, însă presiune va exista și în ultima parte a anului, când sărbătorile dau un nou imbold consumului și implicit importurilor.

    SISTEMUL BANCAR

    Sistemul bancar ro­mânesc, care numără 34 de bănci, a obți­nut în primele nouă luni ale anului un profit net de circa cinci miliarde de lei, în scădere cu 12,6% față de câștigul obținut în aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor preliminare ale băncii centrale. Marjele ridicate continuă să fie principalul motor al profitabilității sistemului, în contextul în care intermedierea financiară se află la niveluri reduse.

    „Veniturile nete din dobânzi rămân principala sursă a veniturilor operaționale, modelele de afaceri fiind caracterizate predominant de activități tradiționale. Inter­medierea financiară redusă conduce la exis­tența unor marje ridicate, cu precă­dere pentru segmentul retail“, se arată într-un raport întocmit de BNR, care mai subli­niază că băn­cile de la nivel local au o capacitate limi­tată de a susține această profi­tabilitate pe termen lung.

    Numai în luna noiembrie 2019, BNR a cheltuit aproape un miliard de euro din rezerva valutară pentru a controla scăderea leului

    Profitabilitatea sistemului a fost afectată în 2019 de introducerea taxei pe active, a cărei formă finală oferă discounturi institu­țiilor de credit care practică dobânzi mici. La nivel agregat, marjele sunt însă extrem de ridicate. În primele nouă luni, veniturile din dobânzile percepute la credite au fost de 5,2 ori mai ridicate decât cheltuielile cu dobânzile la depozite. Costurile de finan­țare ale clienților bancari s-au ridicat la 13,9 miliarde de lei, în vreme ce băncile au remunerat economiile atrase de companii și persoane fizice cu 2,6 miliarde de lei, potrivit datelor băncii centrale.

    În prima jumătate a anului, creditul nou-acordat sectorului populației și-a încetinit ritmul de creștere, pe fondul intrării în vigoare a noilor reglementări privind gradul de îndatorare, stabilite de BNR în vederea protejării debitorilor, cu precădere a celor cu venituri reduse. Asta, în condițiile în care nivelul intermedierii financiare, de circa 25,7% din PIB, plasa în 2018 România pe ultimul loc la nivel european. Iar lucrurile nu par a se fi îmbunătățit nici în acest an.

    CREDITAREA

    „Nominal, avem o creștere a cre­ditării sub creșterea PIB și, deci, dezintermediere. Trebuie să fim atenți la întă­rirea politicii monetare pentru că poate să descurajeze creditarea, care oricum crește sub PIB“, a explicat guvernatorul Mugur Isărescu. Problematică este și evoluția cre­ditării corporate. În totalul creditelor, ponderea creditelor nou-acordate companiilor a scăzut la cel mai redus nivel al ultimilor 12 ani. Ce au pierdut companiile a câștigat populația și, în special, statul.

    Raportându-ne la 2013, anul care a confirmat ieșirea României din criză, ponde­rea creditelor acordate companiilor a scă­zut de la 66% la 43% în 2019, teren câștigat de creditarea de retail, în special cea imo­biliară, pe fondul evoluției foarte bune a pro­gramului „Prima Casă“.

    O altă tendință îngrijorătoare care a prins contur în 2019 este înrăutățirea disciplinei la plată, după o lungă perioadă în care nivelul neperfor­manței din sistemul bancar părea să fie într-un declin pro­nunțat, pe fondul vân­zării portofoliilor de credite cu restanțe.

    Expunerile neperformante denominate în lei au crescut, cel mai puternic efect fiind resimțit în cazul creditului de consum. Scăderea disciplinei la plată pentru creditele de consum, în special cele negarantate, este un semnal de avertizare timpurie a deteriorării capacității de plată a populației. „Aceste presiuni sunt așteptate să se majoreze în perioada următoare, în condițiile în care estimările probabilității de nerambursare pentru principalele segmente de împrumuturi ale populației in­dică o creștere a riscului de credit“, susțin experții BNR.

    Începutul lui 2019 nu a fost de bun augur pentru mediul privat, OUG 114 anun­țând lovituri dure pentru multe sectoare-cheie ale economiei. La final de an, trăgând linie, mediul privat se poate totuși lăuda că a mai supraviețuit unei furtuni.

    Un an, câteva cifre

    Anul 2019 a confirmat slă­bi­ciunile acumulate de eco­no­mia locală ca urmare a mode­lului de creștere pe care s-a bazat în ultimii ani, de sti­mulare cu orice preț a consumului.