Articolul 7 pentru Malta? Un subiect european complicat

Via: rfi.ro

Jurnalista anticorupție a murit în octombrie 2017, în explozia unei mașini, aproape de locuința sa. La fel ca și în cazul jurnalistului slovac Jan Kuciak, ucis în februarie 2018 cu focuri de armă în propria locuință, împreună cu partenera sa, comanditarul nu a fost descoperit. Dar există bănuieli, și într-un caz, și în celălalt, că firele duc către zonele cu aer rarefiat ale politicii și guvernării.

În aceste condiții, presiunea publică asupra premierului Joseph Muscat a crescut enorm, astfel că acesta a anunțat că va demisiona din funcția de șef al Partidului Laburist pe 12 ianuarie, astfel încât partidul să poată alege un nou lider și premier.

Scandalul nu numai că a discreditat Partidul Laburist de centru-stânga, aflat la guvernare, dar a avut un puternic ecou și în cadrul grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, S&D. Delegația malteză în acest grup cuprinde patru eurodeputați, inclusiv pe Miriam Dalli, văzută drept succesoare a premierului Muscat.

Iar socialiștii europeni se află acum sub presiune.

După cum relatează publicația europeană Politico, grupurile PPE, Renew Europe și Verzii au devenit foarte vocale, spunând că ancheta privind uciderea jurnalistei Daphne Caruana Galizia a adus deja dovezi clare că guvernul maltez de centru-stânga are o problemă legată de corupție și că ar trebui să demisioneze imediat, nicidecum în ianuarie.

De asemenea, popularii, liberalii și verzii cer Comisiei Europene să ia în discuție situația din Malta, pentru a constata în ce măsură țara mai respectă normele europene privind statul de drept.

Și unele voci din Parlamentul European vorbesc chiar despre declanșarea Articolului 7 – așa-numita opțiune nucleară a UE la adresa unui stat membru care nu respectă valorile de bază ale blocului.

Socialiștilor le va fi destul de complicat să-și apere confrații maltezi într-o asemenea situație, mai ales că din grupul lor mai fac parte și social-democrații slovaci din SMER, aflați și ei sub presiune după uciderea lui Jan Kuciak. De asemenea, grupul de centru-stânga s-a văzut nevoit să ia distanță față de social-democrații români, în timpul guvernării girate de Liviu Dragnea.

În același timp însă, socialiștii pot arăta că dincolo, în PPE, se află partidul de guvernământ ungar FIFESZ, e adevărat, cu un singur picior, dată fiind starea sa de suspendare.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a pus statul de drept printre punctele centrale ale agendei sale și acum va avea ocazia să-și transforme intențiile în fapte.

Nu va fi, totuși, o decizie simplă, dată fiind fragmentarea din actualul Parlament European și dependența Comisiei de voturile social-democraților.

Apoi, în cazul activării Articolului 7, se știe că statele vizate se apără între ele, zădărnicind obținerea unanimității, obligatorie înainte de declanșarea sancțiunilor.

Polonia și Ungaria se susțin reciproc. Budapesta invocase chiar o eventuală susținere a României, dacă procedura ar fi fost declanșată ca urmare a modificării legilor justiției și a codurilor penale de către guvernele precedente.

Ar putea aceste țări să susțină și Malta, într-un caz care a generat atâta emoție de-a lungul și de-a latul Europei? Dar până atunci, ne putem întreba dacă ițele complicate ale politicii europene vor permite ca Malta să ajungă într-adevăr, în pragul activării Articolului 7.

Citește articolul pe rfi.ro