Asemănări şi deosebiri între procesul de destituire al lui Trump şi al predecesorilor săi

Via: rfi.ro

Donald Trump este exact liderul pentru care procedura de destituire a fost concepută, a susținut, în prima parte a pledoariei, deputatul de California Adam Schiff, liderul anchetei din Camera și acum port-stindardul echipei de “procurori”. Este, Trump, liderul descris profetic în 1792 de Alexander Hamilton, un individ “disperat în urmărirea intereselor sale, îndrăzneț prin temperament, despotic în comportament” și sfidând orice îngrădire constituțională a puterii sale; genul de om care nu se sfiește, purtat de patimile momentului și îmboldit de slugărnicia “zelatorilor zilei”, să “semene furtună” discordiei și confuziei pe vânturile căreia să plutească spre obiective personale. Când un astfel de personaj lucrează cu ajutor străin pentru a-și perpetua puterea, îl avertiza Alexander Hamilton pe George Washington, “republica americană este în pericol”.

Destituirea, “remediu la fel de potent ca răul pe care-l combate”, a fost inclusă în Constituție împotriva acestui pericol. Doar cei puternici sunt vizați de acest remediu, pentru fapte înfățișate deliberat vag de arhitecții ordinii constituționale americane ca fiind “delicte și crime grave” comise în exercițiul unei demnități publice, ofense împotriva societății, binelui general.

Este poziția acuzării că Donald Trump și acoliții săi au comis exact acest tip de ofensă, strângându-l cu menghina pe liderul ne-experimentat, vulnerabil și în căutare de legimitate al Ucrainei pentru a-l împinge să anunțe o anchetă avându-l ca subiect pe Joe Biden, rival politic temut al lui Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie. În această campanie coruptă Donald Trump a înrolat atît aghiotanți politci răspîndiți în puncte sensibile ale Executivului, Apărare, Externe, Oficiul pentru Buget al Casei Albe, cât și o galerie de agenți în solda sa personală precum Rudy Giuliani și doi nativi ai lumii ex-sovietice Igor Fruman și Lev Parnas. Când a mirosit ezitare din partea ucrainienilor, și după ce lucrătura lui Giuliani și conjuraților săi ucrainieni a dat chix, Trump a strâns și mai tare șurubul, sistând ilegal ajutorul destinat Ucrainei pentru anul fiscal 2018 – 2019 și aprobat cu majorități bicamerale copleșitoare – 87 de voturi din 100 în Senat.

“O zi de joi. Pe celălalt mal al Atlanticului, 68.000 de militari americani stationați în Europa își urmau rutina zilnică, se antrenau pentru a-și ajuta aliații să se apere de Rusia. Zeci de mii de ucrainieni au plecat voluntar la luptă împotriva separatiștilor din Est sprijiniți de Rusia, mulți dintre ei trimiși pe front în teniși, fără veste anti-glonț sau căști. În aceeași zi, 25 iulie trecut, când prietenii noștri erau în război cu Rusia, președintele Trump ii telefona omologului său ucrainian Zelensky pentru a-i cere “un favor”. Statele Unite au fost alături de Ucraina fără a-i cere “favoruri”. Politica nu trebuie să împieteze asupra capacității Ucrainei de a combate agresiunea rusească. Protejarea Europei de ruși nu-i un joc politic”, reamintea deputatul Jason Crow în numele acuzării.

După ce a fost prins mulțumită spiritului civic al unui avertizor de integritate, Donald Trump a inițiat o implacabilă, fără precedent în istoria americană, operațiune de blocaj a anchetei. Cazul, extrem de persuasiv, a fost construit ÎN POFIDA acestui blocaj, prin curajul personal al martorilor – care au sfidat intimidări și presiune – și activismul actorilor non-guvernamentali care au acționat în instanță pentru publicarea de probe.

Citește articolul pe rfi.ro