Atentatul terorist comis de legionari la Timişoara în 1938 (Partea I)

Via: rfi.ro

Reţele teroriste legionare au acţionat în 1938 în toată România. Au pus la cale atentate sîngeroase, incendieri şi atacuri violente. Ţinta principală a atentatelor, înregistrate în noiembrie, erau evrei.

Acest fapt este o dovadă evidentă că motorul ideologic al acţiunilor teroriste era antisemitismul structural, caracteristic pentru extremiştii de dreapta din perioada aceea. Asta în pofida încercărilor ulterioare de negare sau bagatelizare a antisemitismului în memoriile, în publicistica sau în declaraţii publice, aparţinînd unor legionari sau simpatizanţi ai Gărzii de Fier.

Coperta dosarului (CNSAS)

Prima victimă a seriei de atentate din noiembrie 1938 a fost sindicalistul şi liderul social-democrat local din Oradea Mare, avocatul Dr. Emil Böszörmenyi (1890-1938), împuşcat de legionarul Nicolae Andor. Presa vremii din România a relatat despre atentat. Din cauza cenzurii, ziarele s-au abţinut să comenteze incidentul.

Cotidianul timişorean cu simpatii naziste, „Banater Deutsche Zeitung” (4.11.1938, p. 5), de exemplu, a publicat un scurt articol cu un titlu mai mult decît derutant: „Avocat din Oradea Mare împuşcat de către un muncitor / Crimă politică sau ucidere din răzbunare”. Din relatarea ziarului rezultă că Bözsermeny a fost împuşcat în sediul partidului dizolvat, de către Nicolae Andor, însoţit de alte două persoane. Andor a fost reţinut de poliţie, cei doi complici au reuşit să fugă. Ziarul nu aminteşte nimic despre faptul că cei implicaţi în atentat au fost legionari.

Articol despre uciderea socialdemocratului Emil Böszörmenyi (BDZ, 4.11. 1938)

Şirul atentatelor continuă în următoarele zile. La Beiuş a fost incendiat un depozit de lemne; un legionar aruncă o grenadă într-o cantină, frecventată de studenţi evrei din Cluj; la Lugoj sînt atacate o fabrică de textile, uzina de gaz şi sinagoga; lîngă Rădăuţi este incendiată fabrica de cherestea „Cohn”, în oraş au fost devastate mai multe firme evreieşti; la Reşiţa a fost incendiat magazinul aparţinînd evreului Deutsch, iar sinagoga din oraş a fost atacată cu o grenadă.

Alte atentate asupra unor firme evreieşti au fost înregistrate în mai multe localităţi din judeţul Severin; acţiuni similare au avut loc şi la Timişoara; la Alba Iulia şi Reghin se amplasează dinamită în faţa sinagogilor; la Caransebeş se dă foc la fabrica de butoaie şi parchete, iar la Uzinele din Reşiţa (UDR) se descoperă tentativa de atac asupra depozitului de explozibil. Din judeţul Hunedoara se anunţă devastarea unei farmacii evreieşti.

Pe 27 noiembrie este atacată cafeneaua „Metropol” din Cluj, iar o zi mai tîrziu are loc atentatul asupra rectorului Universităţii, Florian Ştefănescu-Goangă. Rectorul a scăpat cu viaţa, legionarii implicaţi au fost arestaţi.

Dar cel mai sîngeros atentat din acea lună a avut loc la Timişoara în seara zilei de 26 noiembrie.

Detalii despre atacul terorist al legionarilor în episodul următor, care va fi publicat mâine.

Citește articolul pe rfi.ro