Băncile centrale vor fi nevoite să răspundă în acest an evoluției alarmante a inflației. Asta se traduce prin dobânzi mai...

Via: Newmoney.ro

Cu un nivel anual al inflației estimat de Eurostat la 6,7%, România a încheiat 2021 pe locul al șaselea la nivel european în privința scumpirilor. Rate superioare au fost consemnate în general în regiune, semn că Europa Centrală și de Est a fost mai afectată de scumpiri decât statele din Vest, media inflației din UE fiind de 5,3%, iar cea din Zona Euro – de 5%.

­­

Zona Euro a raportat în decembrie o creștere a prețurilor de 5%, un record de la înființarea monedei unice europene. Germania, cea mai mare economie din UE, a înregistrat, potrivit calculelor institutului Ifo din München, un avans mediu al prețurilor de 3,1% în 2021, cel mai ridicat nivel al ultimilor 30 de ani. Inflația din SUA a înregistrat o creștere de 7% în de­cembrie, maximumul ultimelor patru decenii.

    Creșterea dobânzii BNR va antrena o creștere generalizată a costurilor de finan­țare, aceasta fiind cea care „dă tonul“ do­bân­zilor din piață. O „scumpire“ a creditului ar putea afecta volumele, după un an în care sectorul bancar a marcat o revenire solidă din criza generată de pandemie.

    Soldul creditului direcționat companii­lor a crescut în noiembrie cu 19,3% year-to-date (ytd), la 158,1 miliarde de lei (31,6 mi­liarde de euro), „evoluție determinată de climatul investițional pozitiv și de nivelul redus al costurilor reale de finanțare (inclusiv în contextul accelerării inflației)“, notează Andrei Rădulescu.

    De asemenea, creditul acordat popula­ției s-a majorat cu 9,4%, la un sold de 163,9 miliarde de lei (32,8 miliarde de euro), în perioada ianuarie-noiembrie: componentele consum și locuințe au urcat cu ritmuri de 5,5% ytd (la 62 miliarde de lei – 12,4 mi­li­arde de euro), respectiv cu 11,8% ytd, la 99,7 miliarde de lei (19,9 miliarde de euro).

    Datele băncii centrale arată că în ultimul an, în ciuda avansului accelerat al inflației, dobânzile din piață au înregistrat scăderi de circa un punct procentual. Astfel, do­bânda medie solicitată de bănci la credi­tele noi de retail pentru consum era de 9% în noiembrie, față de 9,85% în noiembrie 2020. Similar, costul creditelor ipotecare noi în lei a scăzut la 4,07%, de la 5,15% cu un an înainte. În ceea ce privește costurile creditelor corporate, acestea erau, în medie, de 4,67%, nivel similar cu cel din no­iembrie 2020. Statisticile BNR indică majorarea creditelor noi în lei acordate popu­la­ției și companiilor, cu dinamici medii anuale de 43,2%, respectiv 25,1% în perioada ia­nuarie-noiembrie 2021.

    În acest context, băncile de la nivel local au raportat o consolidare a profitabilității. Rezultatul financiar net agregat la nivelul întregului sistem a fost de 6,5 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) în septembrie, în creștere cu 41,1% față de anul precedent.

    2022 s-ar putea dovedi mai puțin generos, în special având în vedere provocările care se prefigurează la adresa economiei reale. Minuta celei mai recente ședințe BNR avertizează asupra persistenței unor in­certitudini „legate de capacitatea unor firme de a se menține viabile ulterior sis­tării măsurilor de sprijin guvernamental, dar și în contextul costurilor ridicate cu energia și alte materii prime, precum și al sincopelor în aprovizionare și al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la re­struc­turări sau falimente“. O creștere a dobânzilor ar aduce noi probleme.

    Din perspectivă sectorială, cele mai ridicate rate ale creditelor neperformante se înregistrează în construcții, industria prelucrătoare și utilități, populația fiind cel mai bun platnic debitor al sistemului bancar.

      FOTO: Laszlo Raduly