Buget 2020: presiuni mari asupra cheltuielilor, puține venituri

Via: rfi.ro

Fondul Monetar Internațional, care vine în luna ianuarie anul viitor la București, ar putea propune soluții neconvenabile pentru un guvern aflat în fața unui an cu două rânduri de alegeri.

Nu în ultimul rând, specialiștii în economie insistă pe tema pensiilor, afirmând că o creștere la nivelul cerut de lege, va dezechilibra major cifrele bugetare.

Deficitul bugetar nu este singura problema pentru anul 2020. Structura cheltuielilor complică foarte mult deciziile unui guvern care în declarații este plin de bune intenții.

Și anume, ministrul finanțelor și premierul arată că doresc să schimbe politica fiscală prociclică, practicată din plin de fostele guverne, și, în același timp, că se dorește o creștere a investițiilor publice. Intențiile sunt demne de toată stima, numai că aplicarea lor în practică depinde de un buget cu resurse tot mai limitate.

Cu atât mai mult cu cât, în ultimii ani cheltuielile bugetare au fost tot mai generoase, în timp ce veniturile rămân la procentaje modeste. România este statul european cu cel mai redus nivel al veniturilor bugetare din produsul intern brut, în afară de Irlanda, care este un caz special. Ceea ce arată că bugetul a profitat de creșterea economică din ultimii ani, în sensul că economia a plătit taxe și impozite mai mari, dar guvernele nu au reușit, printr-o mai bună organizare a administrației fiscale, să crescă nivelul colectării fondurilor bugetare.

Iată doar câteva cifre. Pentru ca datele să fie comparabile, ne vom raporta la cifrele primelor zece luni ale acestui an cu primele zece luni ale anului 2015, atunci când a fost lansat pachetul de stimuli fiscali în România. Astfel, veniturile bugetare au crescut cu 69,4 miliarde lei, adică cu 26%, în timp ce cheltuielile bugetului au urcat cu 182,5 miliarde lei, adică cu 58%. Ceea ce nu face decât să demonstreze încă o dată că dinamica de creștere a cheltuielilor depășește cu mult posibilitățile de finanțare ale bugetului.

Conjunctura complicată în care se construiește bugetul nu exclude și atenția la procedurile și la corelarea principalilor indicatori. Din acest punct de vedere, opinia Consilului fiscal este, ca întotdeauna, binevenită. Iată observațiile sintetice ale instituției delegată să monitorizeze responsabilitatea fiscal-bugetară.

Sunt două observații formale, dar importante pentru buna funcționare a instituțiilor cu atribuții în domeniul fiscal. Este vorba despre întârzierea cu care au fost trimise documentele bugetului către Consiliul fiscal și implicit intervalul de timp redus aflat la dispoziția instituției pentru a analiza datele.

De asemenea, este semnalată o situație inedită în ultimii ani, în sensul că din documentele tramsmise Consilului lipsește anexa privind măsurile de politică fiscal-bugetară.

Altfel, Consiliul fiscal a identificat o posibilă supra-evaluare a veniturilor bugetare, în special la veniturile nefiscale, dar și la TVA. Cheltuielile cu investițiile cresc în special pe seama măririi nivelului de absorbție a fondurilor europene, scăderea deficitului structural, cu 0,32 puncte procentuale din produsul intern brut, este semnificativ mai mică decât recomandarea Cosiliului Uniunii Europene.

În concluzie, bugetul pe anul viitor include toate riscurile pe care le are și economia: derapaje, deteriorarea ratingului suveran și resurse insuficiente pentru presiunile care urmează asupra cheltuielilor bugetare.

Citește articolul pe rfi.ro