Buget: cheltuieli mari, deficit record

Via: rfi.ro

Am auzit semne de exclamare la adresa deficitului bugetar foarte mare din ianuarie. S-a spus că s-a înregistrat un deficit de opt ori mai mare decât în aceeași lună a anului trecut. De ce ar fi așa de surprinzător?

La ce ne-am putea aștepta anul acesta, în care știm că bugetul este proiectat să aibă un deficit de 7,2% din PIB? Am putea crede că deficitul se va acumula și va crește numai în ultimele luni ale anului, așa cum se întâmpla în perioadele economice normale? Nicidecum. Este foarte clar că nivelul deficitului va fi mare de la un cap la altul, adică de la începutul până la sfârșitul anului.

Alte evoluții bugetare merită atenția. Nu neapărat creșterea cheltuielilor bugetare, pentru că era de așteptat. Guvernul trage după el o serie de cheltuieli obligatorii în acest moment, precum creșterea pensiilor realizată în septembrie, dar care va avea efect atât practic, dar și statistic în acest an.

Sunt, apoi, cheltuielile crescute cu echipamentele medicale și medicamentele reclamate de criza sanitară. De altfel, acestea se văd în creșterea cu 20% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, capitol în care sunt incluse medicamentele. Atenție, comparația se face cu luna ianuarie 2020, atunci când pandemia nu se declanșase și deci nici cavalcada cheltuielilor reclamate de criza sanitară nu începuse.

Interesant este altceva. Guvernul a luat măsura de a plafona salariile bugetare la nivelul anului 2020. Deci, salariile ar trebui să rămână egale cu cele din decembrie 2020. Practic, lucrurile stau în felul următor: în ianuarie, cheltuielile de personal au fost de 9,15 miliarde lei, în decembrie, au fost de 10,25 miliarde lei.

Deci, înghețarea cheltuielilor de personal pare că funcționează, pentru că, probabil, miliardul cheltuit în plus în decembrie 2020 față de ianuarie 2021 putem crede că provine din primele salariale și bonusurile oferite cu ocazia Sărbătorilor de iarnă.

În total, cheltuielile au crescut în ianuarie 2021 față de ianuarie 2020 cu 17%. Dar, sunt câteva capitole care ne arată încă din prima lună a anului că vor trebui urmărite în continuare. De exemplu, cheltuielile cu dobânzile aproape că s-au dublat, cauza fiind, evident, creșterea datoriei publice.

De asemenea, cheltuielile cu subvențiile s-au dublat și ele, ceea ce arată încă un factor de tensiune bugetară pentru anul acesta.

Dacă nu ar fi creșterea cheltuielilor atât de pronunțată, veniturile bugetare ar putea părea normale, pentru că au înregistrat o creștere cu 6%. Sunt, însă, câteva zone care atrag atenția.

În primul rând, scăderea în continuare a încasărilor din TVA din cauza rambursărilor. Dacă restituirea TVA nu ar fi fost de 2,7 miliarde lei, cu 60% mai mult decât în perioada precedentă, încasările din TVA ar fi fost mai mari decât în urmă cu un an. În ton cu ușoara creștere a consumului. Dar este greu de înțeles nivelul foarte mare de restituire a TVA, care are loc lună de lună. Ar fi fost de așteptat ca rambursările să intre într-o zonă mult mai atenuată.

O altă evoluție care atrage atenția este aceea a impozitului pe venit și pe salarii.

Citește articolul pe rfi.ro