Bugetul public transmite semnale pozitive. Scade deficitul bugetar, dar e prea devreme pentru o relaxare

Via: rfi.ro

În schimb, însă, este încurajatoare creșterea veniturilor bugetare față de anul 2019 cu 14%, atunci când economia funcționa normal, cu problemele specifice momentului. Însă, în materie de deficit bugetar, ulciorul nu a mai mers de două ori la apă, adică, nivelul deficitului de anul acesta este mult mai mare decât cel din anul 2019, respectiv 14,6 miliarde lei, adică 1,28% din PIB, în comparație cu 5,4 miliarde lei și 0,54% din PIB. Dar, reducerea deficitului bugetar în comparație cu anul trecut este importantă pentru că arată primul semn al consolidării fiscale așteptate în anul 2021, respectiv scăderea deficitului bugetar.

Cea mai mare parte a creșterii veniturilor bugetare de anul acesta față de anul trecut se explică prin așa-numitul efect de bază. Care înseamnă că raportarea de anul acesta se face la o bază mult redusă, în mod conjunctural, anul trecut. Chiar așa stau lucrurile. Anul trecut, în martie, guvernul adopta o serie de măsuri menite să ajute angajații și firmele să depășească situația creată de criza sanitară. Deciziile care au afectat veniturile la buget au fost amânarea termenelor de plată, indiferent că vorbim despre impozit pe venit sau profit, de TVA sau de impozitele pe proprietate.

Este limpede că, în aceste condiții, o parte din companii, dar și publicul larg, au preferat să amâne plata impozitelor și taxelor către stat. Societatea intra într-o zonă necunoscută, prin care nu mai trecuse de la război, o criză pandemică, și instinctul de conservare le-a spus managerilor de companii să își amâne plățile către stat sau o parte din datorii.

Din acest motiv, nu există o bază de comparație între anul trecut, când toată lumea căuta soluții de scăpare, și anul acesta, când societatea și piața locală sunt mai „vaccinate” împotriva virusului și deci mai pregătite.

Pe de altă parte, raportul asupra bugetului arată că în primul trimestru al anului au fost injectate la dispoziția contribuabililor fonduri de aproximativ șase miliarde lei, din care investiții mai mari cu 2,2 miliarde lei decât anul trecut, iar restul de 3,85 miliarde lei reprezintă plățile cu caracter excepțional generate de pandemie.

Veniturile au crescut la toate capitolele: impozit pe venit și pe profit, impozit pe dividende, TVA, contribuții de asigurări, accize și impozitele și taxele pe proprietate. Este clar, însă, că nivelul revenirii se datorează cu precădere raportării la o bază redusă, de anul trecut, și doar parțial redresării economice.

Cheltuielile au crescut și ele, cu un ritm mai lent decât veniturile, ceea ce este, din nou, o veste bună. O parte din creșterea cheltuielilor este dată de continuarea măsurilor pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei, de exemplu, pentru sporurile acordate personalului medical și auxiliar implicați în combaterea pandemiei au fost alocate aproximativ 798 milioane lei.

În fine, iată, din nou, câteva corelații între câteva capitole de cheltuieli și veniturile bugetului. Astfel, cheltuielile cu salariile și cele cu asistența socială (care în perioada pandemiei nu s-au limitat numai la cele pensiile) totalizează 65,8 miliarde lei, ceea ce înseamnă aproximativ 80% din veniturile curente ale bugetului. Dacă adăugăm și cheltuielile cu dobânzile se ajunge la 86% din veniturile curente.

Citește articolul pe rfi.ro