Bullying-ul cadrelor didactice: Despăgubiri morale de zeci de mii de lei primite de o profesoară din Cluj

Via: Newmoney.ro

Judecătoria Cluj a hotărât că o profesoară din Cluj va primi suma de 30.000 lei de la părinţii a doi foşti elevi. Judecătorii clujeni au luat decizia considerând că elevii au denigrat imaginea profesoarei, pe rețelele sociale. Hotărârea poate fi contestată la Tribunalul Cluj.

În urmă cu cinci ani, doi elevi în clasa a VII-a la vremea respectivă, au publicat pe un cont fals de Facebook, dar şi pe grupul de WhatsApp al clasei imaginea unei maimuțe despre care au susținut că este profesoara lor, căreia i-au denigrat astfel imaginea, informează clujust.ro.

Incidentul a avut loc cu o zi înaintea începerii anului școlar 2018-2019, când profesoara era şi dirigintă la clasa a VII-a de la Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu” din Cluj, iar unul dintre elevi a făcut o caricatură la adresa ei, care ilustra o maimuţă. Acesta le-a trimis colegilor caricatura pe grupul de WhatsApp al clasei, iar imaginea a devenit fotografia de grup.

Însă elevul nu s-a limitat la atât. Câteva luni mai târziu, în decembrie, a făcut o nouă imagine înfățișând-o pe diriginta lor, iar apoi, în martie 2019, un alt elev ar fi creat pe Facebook un cont fals, cu numele profesoarei, folosind ca poză de profil, respectiv fotografie.

    Ulterior, la aceasta misiune se alatura si dascalii, carora nimeni altii decat parintii le incredinteaza copiii in acest sens, dar este evident ca revine tot parintilor sarcina de a invata copiii ca au obligatia de a manifesta respect fata de dascali, atat ca profesori, cat si ca fiinte umane, dupa cum parintilor revine si obligatia de a supraveghea copiii.

    Or, prin raportare la apararile formulate in cauza, instanta apreciaza ca in speta exista o carenta evidenta, atat in indeplinirea obligatiei de supraveghere, cat si in atitudinea parintilor de a-si invata copiii ca datoreaza respect cadrelor didactice, deoarece din orice unghi si cu oricata ingaduinta ar fi privita, activitatea de batjocorire a unui cadru didactic nu poate fi niciun moment considerata doar o „copilarie/o prostie copilareasca”, asumarea unei astfel de atitudini nefiind justificata nici macar de exercitarea dreptului la aparare, ca strategie procesuala.

    De asemenea, nu poate fi primit nici argumentul libertatii de exprimare, consacrat de art. 10 paragraf (1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, deoarece paragraful (2) din acelasi text de lege dispune ca exercitarea acestui drept comporta indatoriri si responsabilitati si poate fi supusa unor restrangeri care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru protectia reputatiei sau a drepturilor altora.

    Mai mult, dreptul la libera exprimare cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice, respectiv libertatea de a face afirmatii si chiar de a emite judecati de valoare, in masura in care exista o baza factuala suficienta care sa le sustina, in caz contrar considerandu-se depasite limitele libertatii de exprimare (c. Pedersen si Baadsgaard c. Danemarcei, pct. 76; Timpul Info-Magazin si Anghel c. Moldovei, pct. 37).

    Or, in speta, faptele minorilor nu au constat in primirea/comunicarea de idei, ci in caricaturizarea unor trasaturi fizice ale reclamantei, astfel ca nu suntem in prezenta unei expresii a libertatii de exprimare, ci a unei actiuni de batjocorire prin care s-a adus atingere imaginii reclamantei, aspect care tine de sfera vietii private a acesteia.

    Referitor la sustinerea ca paratul M.C. a sters contul de Facebook creat pe numele reclamantei a doua zi dupa ce l-a infiintat, instanta apreciaza ca aceasta aparare este lipsita de relevanta sub aspectul savarsirii faptei, care a fost instantanee, cata vreme, prin simpla postare a fotografiilor asociate cu numele reclamantei, acestea au fost puse la dispozitia unui numar nelimitat de utilizatori ai platformei.

    De asemenea, este lipsita de relevanta si sustinerea ca pe platforma FB exista peste 50 de conturi cu numele B.M., cata vreme contul in discutie a fost creat pe numele reclamantei B.M, iar crearea contului a fost popularizata intre elevi, dupa cum irelevanta este si apararea referitoare la faptul ca organele de politie chemate de directoarea unitatii de invatamant pentru a investiga cele intamplate ar fi adresat amenintari minorului M.C., cata vreme aceste aspecte nu au nicio legatura cu conduita reclamantei.

    Mai mult, aceasta aparare nici nu a fost dovedita, ramanand o simpla afirmatie, dupa cum nu a fost dovedita nici sustinerea ca minorul T.R. a fost nevoit sa se mute la alta scoala, deoarece declaratiile martorelor M.A.C si N.A. au dovedit faptul ca transferul minorului a fost realizat ca urmare a dorintei familiei in acest sens.

    De asemenea, paratii nu au dovedit nici sustinerile referitoare la faptul ca minorilor le-a fost scazuta nota la purtare din cauza celor intamplate, desi din sustinerile reclamantei, coroborate cu inscrisurile depuse la (f. 87-89) si respectiv cu declaratia data de martorul S.Z., rezulta ca acest lucru s-a dorit, dar nu a fost posibil din cauza amenintarilor si a presiunilor exercitate de parata T.E. pe fondul unui viciu de procedura, astfel ca in final minorul T.R. a primit media 10, iar minorul M.C. a primit media 8, insa nu din acest motiv, ci din cauza unui numar de 50 de absente nemotivate.

    Prin urmare, cata vreme minorii au savarsit o fapta cu caracter ilicit, care a adus atingere onoarei si reputatiei reclamantei, iar in speta nu s-a dovedit faptul ca parintii minorilor ar fi exonerati de raspundere civila, urmeaza ca sunt indeplinite toate cerintele prevazute de art. 1372/NCC pentru angajarea raspunderii civile delictuale a acestora, iar instanta apreciaza ca modalitatea optima de reparare a prejudiciului cauzat reclamantei consta, atat din plata unor despagubiri, cat si din prezentarea publica de scuze, in conditiile art. 253/NCC, motiv pentru care va dispune in acest sens si, in consecinta, va obliga paratii sa achite reclamantei suma de 30.000 lei, cu titlu de despagubiri si, totdata, va obliga paratii la publicarea, pe cheltuiala proprie, a prezentei hotarari intr-un cotidian local de larga audienta.

    In ceea ce priveste despagubirile acordate, se impune precizarea ca cuantumul acestora a fost stabilit, atat cu luarea in considerare a gravitatii valorilor sociale lezate, cat si a naturii prejudiciului cauzat reclamantei, precum si a faptului ca pentru repararea acestui prejudiciu s-a dispus si masura prevazuta de art. 253 alin. (3) lit. a) si alin. (4)/NCC.”