Care este legătura dintre cel de al patrulea val al pandemiei COVID-19 și decizia Băncii Naționale de a crește dobânda-cheie...

Via: Newmoney.ro

După un 2021 în care s-au marcat reveniri spectaculoase, viitorul arată tot mai incert, cifrele din economia reală reflectând tot mai multe focuri ce ard deo­camdată mocnit, dar care riscă să facă scrum perspectivele de creștere din anii următori.

Noul val al pandemiei și blocajele de pe lan­țurile globale de aprovizionare se re­simt tot mai acut. Producția industrială din Zona Euro, bloc din care fac parte cei mai importanți parteneri comerciali ai României, a scăzut în august, declinul de 1,6% reflectând în principal problemele sec­torului auto, cu precădere criza semiconductorilor. Industria locală auto a înre­gistrat o contracție puternică în septembrie, când pe porțile celor două fabrici de mașini au ieșit circa 29.000 de autotu­risme, aproape jumătate din producția din aceeași lună a anului anterior, reiese din datele Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Peste blocajele care încurcă producția și noile restricții de natură să afecteze ser­viciile se suprapun și riscurile legate de capacitatea multor companii de a ră­mâne „viabile ulterior sistării măsurilor și programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creșterii deo­sebit de ample a prețurilor energiei și a altor materii prime“, notează cu îngrijorare specialiștii Băncii Naționale a Româ­niei (BNR). O prelungire a problemelor actuale ar putea conduce la restruc­turări sau falimente de companii. Iar asta nu e tot.

    Acest lucru a determinat conducerea BNR să convină că o „eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activității economice și ocupării forței de muncă pe un orizont mai îndelungat de timp“.

    Cu toate acestea, unii membri din conducerea băncii centrale s-au arătat foarte pre­o­cupați de riscul ca puseul inflaționist provocat de șocurile pe partea ofertei să „dete­rioreze anticipațiile inflaționiste pe ter­men mediu și să genereze astfel efecte secun­dare importante, eventual printr-o spirală salarii-prețuri“. Și acest scenariu ar fi extrem de nociv pentru economie, pentru că ar induce practic o inflație galopantă, greu de stăvilit fără costuri economice semnificative.

    Din păcate, România nu are cel mai favo­rabil istoric în ceea ce privește absorbția de fonduri europene, așa încât PNRR prezintă cea mai importantă oportunitate de creș­tere, dar este și cel mai mare risc la adresa creșterii economice viitoare.

    Cifrele avansate la ora actuală de specialiști indică o perioadă de boom economic susținut pentru economia locală, respectiv o recuperare integrală a pierderilor survenite în contextul pandemiei.