Care sunt strategiile pe care le aruncă în luptă Banca Națională pentru a tempera posibilele ravagii pe care le poate...

Via: Newmoney.ro

Inflația face ravagii în economia reală, forțând o reacție tot mai alertă a băncii centrale. Ratele de referință din sistemul bancar au reacționat la rândul lor, însă mulți debitori ar putea fi protejați de creșterea costurilor de finanțare până în aprilie – lună în care se anunță un maraton al scumpirilor.

Indicele ROBOR la trei luni a urcat la ju­mă­tatea lunii februarie la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, depășind pragul de 3,5% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Cu toate că nu toate împrumuturile bancare mai sunt ancorate de ROBOR, indicatorul – folosit în continuare pentru calculul costului creditelor cu dobândă variabilă ac­ce­sate înainte de mai 2019 – este un bun „termometru“ al situației financiare din sis­temul bancar. Asta deoarece reprezintă dobânda medie la care se împrumută in­s­tituțiile de credit între ele. Cu alte cu­vinte, reflectă nivelul lichidității din piață, dar și al așteptărilor privind evoluția costurilor de finanțare.

Cei mai mulți debitori vor resimți însă efectele scumpirii actuale a creditului abia din aprilie (lună în care specialiștii se așteaptă și la o creștere substanțială a facturilor la energie), când va fi actualizat IRCC, noul indicator variabil din compo­nența dobânzii creditelor accesate în ultimii trei ani. Indicele de referință pentru cre­ditele consumatorilor (IRCC) a fost introdus în 2019, la presiunea parlamentului, în urma unor dezbateri dure în cadrul cărora băncile au fost acuzate că ma­nipulează nivelul dobânzii, deoarece ROBOR este calculat pe baza unor „dobânzi licitate“, nu al unor costuri rezultate din tran­zacții efective.

­

    „Prețurile de consum în luna ianuarie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, au crescut cu 1,5%“, a transmis Statistica. Iar patronatele, în special cele din industria alimentară, au anunțat că scumpirea energiei (combustibili – 24,45% în ultimul an, gaze – 60,99%, energie termică 21,58%) va continua să producă efecte de runda a doua. Sindicaliștii din industria aluminiului au organizat ample proteste, deoa­rece creșterea prețurilor la energie s-a soldat cu închiderea unor capacități de pro­duc­ție și trimiterea a mii de angajați în șomaj tehnic.

    Ulterior, rata anuală a inflației va decelera gradual până în primul trimestru al anului viitor, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favora­bil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022 (cu o contribuție de 6,3 puncte procentuale a dinamicii prețurilor bunurilor energetice – energie electrică, gaze naturale, combustibili), respectiv 3,2% în decembrie 2023.

    „Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influența determinanților fundamentali, tendința ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decele­rare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului țintei în trimestrul I 2023“, se arată în raportul citat.

    Deocamdată, cu excepția creditelor noi de consum, care au consemnat o ușoară creș­tere a dobânzilor în decembrie, costu­rile de finanțare din sistemul bancar, per ansamblu, nu au reacționat la evoluțiile din economia reală și financiară. Specialiștii avertizează însă că este doar o chestiune de timp până inflația va fi decontată și în cos­tul împrumuturilor.

    Dobânzile din piață

    În ciuda evoluției inflației, dobânzile din piața bancară au înregistrat creșteri mo­deste începând cu toamna anului trecut. Chiar și așa, acestea s-au menținut la niveluri similare celor de la sfârșitul lui 2020.

      FOTO: Laszlo Raduly