Cât de dispuse sunt băncile să finanțeze proiecte verzi

Via: Newmoney.ro

Tranziția verde nu va fi lipsită de riscuri pentru sistemul bancar din România, însă aceasta va aduce și o serie de opor­tunități importante de creștere a businessului, finanțarea verde rezu­mân­du-se la ora actuală la o serie limi­tată de produse ușor adaptate acestei nișe.

Interesul băncilor din România pentru finanțarea proiectelor verzi este relativ scă­zut, dar în creștere, potrivit unui raport realizat de experții Comitetului Na­țio­nal pentru Supravegherea Macro­pru­dențială (CNSM). Expunerile a 12 instituții de credit față de sectorul companiilor din sectorul verde s-au ridicat la un maxim de 7,5 miliarde de lei, iar expunerile în stoc la finalul anului 2020 se aflau la aproximativ 5,3 miliarde de lei. Mai exact, este vorba despre împrumuturile acordate companii­lor care activează în sectoare precum energie regenerabilă, eficiență energe­tică, transport verde, clădiri verzi, reduce­rea deșeurilor și a apelor uzate, fi­nanțări pentru tehnologii eficiente ener­getic și pentru adaptarea la schim­bările climatice.

În funcție de categoria de credit, se ob­servă că preferința băncilor pentru finan­țarea proiectelor de energie regenerabilă, care reprezentau 70% din sumele acordate la sfârșitul lui 2012, s-a redus treptat, ajungând la circa 20%. Creditele acordate pentru eficiență energetică au cumulat un maxim de 30% din finanțare în perioada 2014-2016, ulterior crescând importanța finanțărilor pentru clădiri verzi – în prezent, acestea din urmă cumulează jumă­tate din portofoliul de credite verzi analizat (circa trei miliarde de lei). În plus, ponderea finanțării verzi a acestor companii în totalul finanțării lor ban­care a crescut în perioada analizată, reprezentând circa 25% din nu­mă­­rul de credite și 30% din volumul credi­tării la finalul anului 2020.

„Cu toate acestea, estimări preliminare arată că ponderea activelor verzi în portofo­liul sectorului bancar românesc este de circa 3%, respectiv de peste două ori mai mică decât media UE (7,9%)“, se arată în analiza grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi. Situația la nivel individual indică preferințe mixte în piață. Aproape jumătate din băncile cu expuneri verzi față de companiile nefinanciare aveau la sfârșitul anului trecut portofoliile concentrate către proiectele de energie regene­ra­bilă sau pentru finanțarea clădirilor verzi (peste 80% din portofoliu), însă celelalte aveau un portofoliu mai diversificat.

    O altă categorie de credite verzi accesate de populație sunt cele fără ipotecă pentru renovarea locuințelor sau achiziții de îm­bu­nătățire a locuinței cu produse cu eficiență energetică sporită, energie regenerabilă sau soluții de economisire a apei și alte criterii privind durabilitatea față de mediu.

    Pe acest segment, băncile mai acordă credite de consum pentru soluții verzi, pentru finanțarea îmbunătățirii eficienței energetice a locuințelor sau achiziționarea de vehicule hibride sau electrice.

    „Acest proces (tranziția verde, n.r.) are oportunități, dar trebuie să se manifeste în mod ordonat, pentru a gestiona și provocă­rile“, a declarat Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcției de Stabilitate Finan­ciară din cadrul Băncii Naționale a Româ­niei, cu ocazia lansării raportului CNSM.

    ­

    Implementarea acestor proiecte va avea un impact suplimentar asupra creș­terii economice de până la 5,7 puncte procentuale în următorii șase ani. O miză în­sem­nată, care nu va fi ignorată de sistemul bancar.

    Ce, cât, cum

    Importanța schimbărilor climatice este ridicată și pentru sectorul bancar din România, atât din perspectiva oportunită­ților de afa­ceri, cât și a cuan­tumului însemnat al activelor la risc aflate în portofoliile băncilor.