Cât de puternică va fi amprenta crizei sanitare asupra bugetului României și în 2021

Via: Newmoney.ro

Bugetul pe 2021 a dezamăgit pe aproape toate planurile. Deficitul se menține extrem de ridicat, iar măsurile de spri­ji­nire a economiei au fost diminuate.

Cu un deficit ESA (European System of Accounts) de 8,2% din produsul intern brut (PIB), bugetul din acest an nu a fost pe placul Comisiei Europene, după cum a admis și premierul Florin Cîțu, preci­zând că ajustarea față de 2020 este de sub un punct procentual. Este printre cele mai slabe corecții de la nivel european, în contextul în care finanțele pu­blice șubrede ale României făceau obiec­tul procedurii de deficit excesiv încă de dinaintea pandemiei care a generat în jur de jumătate din gaura de la buget.

De altfel, efectele crizei sanitare asupra bugetului vor fi semnificative și în acest an, însă amploarea măsurilor de sprijin a mediului de afaceri este evident diminuată. Astfel, guvernul a estimat la aproape 1,3% din PIB (circa trei miliarde de euro) impactul asupra bugetului al măsurilor de prevenire și combatere a pan­demiei, cu 357,8 milioane de euro mai puțin decât în 2020. La această sumă se adaugă garanții de stat în valoare de 5,7 miliarde de euro (circa 2,5% din PIB) pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) și companiile mari care vor dori să acceseze credite.

Măsura cu cel mai con­sistent impact (912 milioane de euro) asupra cheltuieli­lor bugetului general consolidat din acest an este cea legată de programul de granturi pentru investiții.

    „Având în vedere capacitatea limitată a statului de intervenție pentru a combate criza, pachetul financiar al UE de care va beneficia și România va putea juca un rol important în realizarea corecției bugetare“, se arată în raportul care a însoțit Legea bugetului din acest an.

    Guvernul își propune să utilizeze resur­sele europene pentru finanțarea de pro­iecte în domeniul digitalizării, combaterii poluării, infrastructurii, sănătății, educa­ției, a reformelor structurale și a guvernan­ței mai eficiente în sectorul public, astfel încât aceste tipuri de investiții să ajute la dezvoltarea unor avantaje competitive care au ca efect mărirea PIB-ului potențial.

    Pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde de euro sunt structu­rate sub formă de granturi, iar 16,6 miliarde de euro – sub formă de împrumuturi.

    Mediul de afaceri nu pare a avea însă un rol relevant în elaborarea acestui plan. Consultările au loc, în prin­cipal, între func­ționari din diverse structuri ale statului.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a solicitat deja guvernului consultări de substanță cu mediul de afaceri pe marginea PNRR. Companiile reprezentate de CDR au punctat că vor contribui activ la implementarea reformelor și proiectelor propuse și doresc să aibă discuții cu guvernul cu privire la oportunitatea, impactul, urgența și fezabilitatea reformelor și proiectelor care vor fi incluse în PNRR.

    „Proiectele și reformele trebuie să fie utile și realiste și să contribuie la repo­zi­ționarea strategică a României într-un lider regional, în domeniile în care avem un po­tențial crescut de dezvoltare“, a transmis CDR. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre ale acestei coaliții angajează peste un milion de oameni și generează cam 50% din PIB.

    Executivul își propune ca deficitul să coboare sub 4% din PIB până în 2024. Mediul de afaceri speră ca acest deziderat să fie atins prin modernizare și digitalizare, nu prin creșterea poverii fiscale, cea mai facilă și des folosită tehnică. În acest sens, AmCham sublinia că bugetul ar fi trebuit să includă „măsuri concrete de creștere a gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea și digitalizarea adminis­tra­ției fiscale, care să permită atât apropierea acestuia de media europeană, cât și reducerea economiei informale“.

    Deocamdată, există promisiuni.

    În câteva prognoze

    Pentru perioada 2022-2024, ritmul mediu anual de creștere economică pe care se bazează guvernul este de 4,9% din PIB, cu un vârf de 5% în 2023, an în care se anticipează că se va realiza o absorbție mai consistentă a fondurilor europene.

      Acest articol a apărut în numărul 110 al revistei NewMoney

      FOTO: Mediafax