Cât de românești sunt fructele și legumele de pe rafturile rețelelor de retail

Via: Newmoney.ro

Toate mesajele transmise în ultimii ani de reprezentanții fermierilor locali spun că țara noastră poate să asigure consumul in­tegral de legume și fructe, dar cu o singură condiție: ca marfa lor să fie prezentă în can­tități mari pe rafturile hipermarketurilor. Cele aproximativ 500 de piețe agroalimentare din România, susțin ei, nu sunt su­ficiente pentru a-și putea distribui pro­ducția anuală, iar numărul redus de centre de colectare și lipsa de experiență a produ­cătorilor români în relația cu marile lan­țuri din retailul modern îngreunează și mai mult acest proces.

Ce e de făcut? Răspunsul vine atât de la cooperativele agricole, cât și de la cei care ar trebui să le asigure fluxul de vânzare și are ca miză un consum anual de circa 3,5 milioane de tone de legume proaspete și de peste două milioane de tone de fructe.

    „Mesajul pentru hipermarketuri este: «Pro­ducătorii români își fac treaba lor – pro­duc. Restul este altă meserie, nu trebuie condamnați». Mesajul pentru produ­că­torii supărați pe hipermarketuri este: «Hipermarketurile își fac treaba lor – vând». Centralizarea, respectarea comenzilor, ambalarea și livrarea sunt altă meserie“, susține Florin Burculescu, președintele Cooperativei Țara Mea.

    Acesta consideră că fermierii locali produc uneori mai scump decât cei din Polonia, din cauza lipsei utilajelor agricole sau a instalațiilor pentru irigații moderne, ceea ce creează o nevoie urgentă de investiții. De altfel, dezvoltarea rurală reprezintă cel de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC), România având previzionată suma de 6,2 miliarde de euro pe acest segment în perioada 2021-2027.

    Pentru că este al doilea pilon al PAC, po­litica de dezvoltare rurală a Uniunii Europene (UE) urmărește sprijinirea zonelor ru­rale la nivelul Uniunii. Un grad mai mare de flexibilitate – în comparație cu primul pilon – permite autorităților regionale, na­țio­nale și locale să își pună la punct propriile programe multianuale de dezvoltare a acestui domeniu, plecând de la un „meniu de măsuri“ european. Astfel că, prin com­parație cu primul pilon, care este în întregime finanțat de UE, programele din cadrul celui de-al doilea pilon sunt cofinanțate din fonduri europene și fonduri regionale sau na­ționale.

    „Astfel ne asigurăm că mare parte din fructele și legumele pe care le comercia­li­zăm sunt produse local. Însă reprezentativitatea este condiționată și de sezonalita­tea acestora. Câteva exemple în producția locală în sezon ar fi: tomate (fără cherry) – 92%, ardei – 73%, vinete – 93%, castraveți – 91%, căpșune – 69%, mere – 72%, cireșe – 90%, prune – 93%, salată verde – 94%“, punctează reprezentanții Mega Image. La fel cum pot fi amintiți și francezii de la Au­chan, retailer în cazul căruia 80% din vân­ză­rile de produse sub marcă proprie, inclusiv fructe și legume, înseamnă pro­duc­ție locală.

    Până când balanța se va înclina în favoa­rea producătorilor locali, marile rețele de ma­gazine vor continua însă importul de can­tități mari de fructe și legume proaspete, indiferent de perioada din an. În fie­care lună, arată un alt studiu realizat de Cooperativa Țara Mea, România importă 96.000 de tone de legume și fructe. Ceea ce reprezintă o concurență puternică pentru toate afacerile locale.