Războiul a resetat prioritățile europene: tranziția verde a luat locul doi în fața asigurării necesarului de energie din surse de orice fel, iar revenirea la normalitate bugetară, fiscală și monetară a fost pusă pe pauză, având în vedere incertitudinile cu care operează piețele și guvernele. Războiul a depășit granițele Ucrainei, specialiștii fiind siguri de câteva efecte pe termen lung pe care acesta le va avea asupra economiei, în special asupra celei europene.
După o primă undă de șoc generată de războiul din Ucraina asupra economiei mondiale, caracterizată de prăbușirea burselor, creșterea rapidă a prețului petrolului și retragerea capitalului către active mai sigure, analiștii au început să configureze efectele pe termen lung pe care agresiunea Rusiei le-ar putea avea.
„Pe termen lung, războiul ar putea modifica fundamental ordinea economică și geopolitică globală“, au avertizat mai mulți specialiști ai Fondului Monetar Internațional (FMI) într-o analiză publicată pe blogul instituției. Ei se așteaptă ca acest conflict să ducă la schimbări importante în ceea ce privește comerțul cu energie (pe măsură ce statele europene vor încerca să scoată Rusia din schemă), reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare (șubrezite deja de pandemia care le-a scos în prim-plan vulnerabilitățile), fragmentarea rețelelor de plăți și regândirea deținerilor de rezerve valutare.
„Tensiunea geopolitică crește și mai mult riscurile de fragmentare economică, în special pentru comerț și tehnologie“, avertizează ei, în contextul în care Rusia este un important jucător pe piața materiilor prime, inclusiv a unor metale importante pentru procesul de producție a semiconductorilor, de exemplu. Invazia Ucrainei va avea cele mai adânci efecte în Europa, unde va produce cele mai substanțiale schimbări și reorientări de politici publice, cu impact profund asupra evoluțiilor economice.
Ieșirea investitorilor din regiune s-a tradus în cazul României printr-o creștere semnificativă a costurilor de împrumut, acestea depășind 6,5% la câteva licitații de titluri de stat demarate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
„Expunerea străină pe titlurile de stat românești a scăzut la 16,5% în noiembrie, cel mai redus nivel din decembrie 2012, față de 20,1% în decembrie 2020, după ieșiri nete de circa 5,2 miliarde de lei“, au punctat economiștii Erste Research, adăugând că băncile locale sunt deja pe locul întâi în UE în ceea ce privește expunerea pe datoria statului, semn că au o capacitate limitată de a acoperi golul lăsat în urmă de plecarea investitorilor străini.
Specialiștii austrieci se așteaptă la un avans al inflației medii anuale de 11,5% în 2022, creștere care va afecta semnificativ puterea de cumpărare, deoarece salariile nu vor ține pasul. În acest context, ei văd o creștere a consumului de doar 2,1% în acest an, față de 7,8%, spre exemplu, în 2021.
Ca răspuns la această inflație de două cifre, Banca Națională a României(BNR) ar putea majora dobânda-cheie de politică monetară până la nivelul de 3,5% la jumătatea anului. Analiștii grupului austriac se așteaptă ca BNR să continue să țină sub control cursul leu/euro prin intervenții pe piața valutară, astfel că leul va continua să fie, cel mai probabil, una dintre cele mai stabile monede din regiune.
În situația în care conflictul se va atenua, specialiștii Erste speră ca economia României să își revină puternic în a doua parte a anului și să înregistreze un avans de 5,7% în 2023. Dincolo de efectele cât de cât cuantificabile ale războiului din Ucraina, acesta ar putea produce schimbări la nivelul „țesăturii“ economiei mondiale, avertizează analiștii Institutului Bruegel. Având în vedere potențialele sale efecte, dar și faptul că vine după pandemia de COVID-19, care a ridicat probleme similare, războiul ar putea readuce în discuție o potențială fragmentare a economiei globale.
Realizarea faptului că „interdependența economică“ poate fi folosită ca o armă trece din tărâmul speculațiilor teoretice în cel al realităților cât se poate de palpabile, iar acest lucru provoacă îngrijorare de la Washington și până la Beijing.
FOTO: Getty
Trebuie să te autentifici pentru a publica un comentariu.