Ce loc de muncă vor alege 2.000 de absolvenți, în următorii ani? La fisc sau la companii private? Întrebări retorice

Via: rfi.ro

Documentul ANAF confirmă ceea ce se știa din mass-media și anume că instituția are, în acest moment, aproximativ 2.500 de posturi vacante, dintr-un total de 23.000 de salariați, ceea ce înseamnă mai mult de 10%.

O observație este legată de anormalitatea situației. Și nu este vorba doar despre ANAF, ci de foarte multe alte instituții publice. Fiecare dintre ele își iau o marjă de siguranță, adică un număr de posturi care nu sunt ocupate pentru moment.

Există și un mod de lucru al șefilor instituțiilor de stat, care cer bani pentru sporuri salariale convingându-i sau în unele cazuri șanatajându-i pe decidenții politici chiar cu posturile neocupate.

Discursul este de tipul următor: „dați-mi bani pentru sporuri, pentru că și așa fac o economie bugetară lăsând vacante un număr de posturi”.

În mod normal, posturile neocupate ale unei instituții publice ar trebui să fie aproape de zero. Doar când este nevoie, cu analize solide și argumente, se poate decide suplimentarea numărului de posturi.

Să ne întoarcem la ANAF. În strategia pentru următorii ani se previzionează că, pe lângă cele 2.500 de posturi vacante, în următorii ani, se vor mai crea alte 6.000 de posturi libere. Motivul este legat de ieșirea naturală, prin pensionare, din agenție. Din această cauză, ANAF își propune să angajeze în următoarea perioadă, un număr de 2.000 de persoane.

În aparență, balanța este pozitivă. În sensul că la cele 2.500 de posturi neocupate se vor mai adăuga 6.000 și se vor angaja 2.000 de noi salariați. Ceea ce înseamnă că, în următorii patru ani, 6.500 de posturi vor rămâne libere sau vor fi desființate.

Este doar în aparență o eficientizare de posturi, pentru că strategia prezentată de ANAF este plină de obiective privind digitalizarea agenției și introducerea de noi instrumente online pentru companii și pentru consumatorii casnici. Deci, o performanță reală ar fi ca digitalizarea să fie însoțită de păstrarea numărului de angajați și nu de creșterea lui.

Strategia agenției fiscale arată că vor fi căutați tineri absolvenți cu specializări în domeniul IT, statistică, econometrie sau managementul proiectelor. Este destul de surprinzător că în listă nu apare și specializarea finanțe-contabilitate, care este baza meseriei pentru un inspector fiscal.

Dar, cea mai complicată întrebare este: ce vor alege tinerii absolvenți de facultate între ANAF și sectorul privat? Vor dori ei să facă o carieră în sectorul economiei reale sau vor alege varianta sigură a jobului la fisc?

Este clar că mesajul că agenția fiscală își propune să angajeze în următorii ani 2000 de absolvenți nu va rămâne fără ecou printre studenți.

În ultimii ani, ofensiva locurilor de muncă la stat a crescut. Sectorul public a devenit tot mai atractiv pentru cei care caută un loc de muncă. Poate chiar prea atractiv. Joburile în sectorul public au ajuns să fie bine plătite și, în același timp, presupun un ritm de lucru nu foarte dur.

De aceea, este posibil ca oferta de locuri de muncă de la ANAF, dacă ea va exista în forma prevăzută în strategia aflată în dezbatere publică, să fie atrăgătoare pe piață.

Citește articolul pe rfi.ro