Ce riscă România dacă datoria publică depășește 50% din PIB

Via: Newmoney.ro

Datoria publică va depăși în acest an pragul psihologic de 50% din produsul intern brut (PIB). Deși se va menține în limitele cerințelor europene, procentul ascunde o serie de riscuri pentru o țară precum România.

Cu pași rapizi, datoria publică a spart în ultimul an bariera de 50% din PIB, după o lungă perioadă în care s-a menținut sub pragul de 40%, fiind unul dintre pu­ținii indicatori care plasau România într-o zonă confortabilă la nivel european, departe de cerințele Maastricht, care impun un nivel de maximum 60% din PIB. La sfârșitul lunii aprilie, datoria publică se ridica la 526,7 miliarde de lei, echivalentul a 49,9% din PIB, potrivit celor mai recente date ale Ministerului Finanțelor. Spre comparație, la finele anului 2019, aceasta era de doar 35,3% din PIB.

Evoluția este o consecință directă a pan­demiei de COVID-19, care a dus la explozia deficitului bugetar, ca urmare a scă­derii încasărilor generate de problemele cu care s-a confruntat mediul de afa­ceri și a creșterii cheltuielilor pentru rezolvarea nevoilor sanitare.

Doar în 2020, diferența dintre ce a co­lec­tat statul și ce a cheltuit a fost de peste 100 de mi­liarde de lei, echivalentul a aproape 10% din PIB, un deficit istoric nemaiîntâlnit nici măcar în criza de acum mai bine de un deceniu, care a dus la rândul său la o creștere semnificativă a datoriei publice, de peste 20 de puncte procentuale din PIB în perioada 2008-2011.

    Dacă datoria depășește 50% din PIB, dar este sub 55%, guvernul trebuie să prezinte public și să aplice în cel mai scurt timp un pro­gram pentru reducerea datoriei pu­blice. Acesta trebuie să cuprindă și „mă­suri care determină înghețarea cheltuieli­lor totale privind salariile din sectorul pu­blic“, potrivit legii menționate anterior.

    Rezultatele unei analize de senzitivitate realizată de Consiliul Fiscal arată că, „indi­ferent de scenariul considerat, datoria pu­blică a României este proiectată să crească pe parcursul perioadei 2021-2024, depă­șind nivelul de 50% din PIB, chiar și în cazul celor mai optimiste ipoteze, în timp ce scenariile cele mai pesimiste văd nivelul datoriei publice la peste 55% din PIB“. Raportarea la aceste valori este relevantă chiar dacă pandemia schimbă contextul de judecare a situației și corecția dezechilibrului bugetar, susțin experții Consiliului Fiscal.

    „Menținerea acestei situații poate conduce, cel mai probabil, la o dependență crescută față de investitorii nerezidenți, căreia i se asociază o vulnerabilitate în creș­tere la șocuri de dobândă și de curs valutar, la modificări ale apetitului de risc pe piețele financiare globale, precum și la o eventuală modificare de rating suveran“, avertizează Consiliul Fiscal în raportul său anual. Acest risc este punctat și în strategia de administrare a datoriei publice, în care se arată că, la sfârșitul anului trecut, 52% din portofoliul datoriei publice guvernamentale era denominat în valută. Ponde­rea este mai mare comparativ cu alte state europene care nu au adoptat moneda unică sau care au un rating de țară similar celui al României.

    „Expunerea importantă la riscul valutar poate fi gestionată în condițiile unei vo­la­tilități relativ scăzute a cursului de schimb leu/euro și ca urmare a datoriei în valută emisă pe termen lung predominant în euro“, se arată în document. În această pri­vință, un aliat important al Ministerului Finanțelor este BNR, care va continua să vegheze la stabilitatea cursului. Întrebarea care rămâne însă este cât timp va fi suficient.

    În acest an, statul român trebuie să împrumute peste 130 de miliarde de lei de la inves­titorii locali și de la cei străini.

      FOTO: Getty