Cehia, Ungaria și Polonia, condamnate de CJUE. Care este semnificația?

Via: rfi.ro

În hotărârea emisă joi, Curtea de Justiție afirmă că cele trei state, membre ale Grupului Vișegrad, „nu și-au îndeplinit obligațiile în temeiul dreptului Uniunii Europene”. Republica Cehă a preluat doar 12 solicitanți de azil, în timp ce Ungaria și Polonia nu au primit niciunul.

În apărarea lor, Ungaria, Polonia și Republica Cehă au susținut că aveau dreptul să nu țină cont de dreptul UE, sub motivația menținerii siguranței și ordinii publice. Instanța europeană a respins însă aceste argumente, considerând că niciuna dintre țări nu a dovedit că invocarea acestei clauze era cu adevărat necesată.

Să ne amintim că, în acel tensionat Consiliu European din septembrie 2015, și România s-a opus cotelor de refugiați, o soluție puternic promovată atunci de cancelara Angela Merkel. Germania primise grosul refugiaților de pe ruta balcanică și aștepta ca și celelalte state să preia o parte din povară – în cote mai mult simbolice, de câteva mii de persoane, dar ca un semn de solidaritate europeană.

Era vorba despre redistribuirea unui număr de 160.000 de solicitanți de azil în întreaga UE, din circa un milion câți intraseră atunci pe teritoriul Uniunii.

Cum spuneam, România a votat și ea contra, alături de Grupul Vișegrad, dar nu din principiu, ci pentru că nu a fost de acord cu cifra propusă. România a insistat că nu poate primi mai mult de 1.700 de refugiați, cota fiind de 4.800.

Conform Tratatului, decizia s-a luat totuși, cu majoritate calificată. Astfel că România, spre deosebire de Ungaria, Polonia și Cehia, a respectat votul majorității și a respectat decizia, chiar dacă nu a fost de acord cu ea.

Ce se va întâmpla acum? Comisia Europeană poate iniția de aici înainte acțiuni legale pentru a impune amenzi celor trei state membre. Și este de văzut cum vor primi Ungaria, Cehia și Polonia sancțiunile care sigur vor veni.

Și poate că în aceste momente, în care se vorbește atât de mult despre solidaritatea europeană în criza migranților, e bine să ne amintim contextul din 2015.

Preluarea refugiaților ar fi însemnat un gest de solidaritate cu Grecia, copleșită de creşterea bruscă a numărului de imigranţi sosiți pe Marea Egee. La vremea respectivă, Grecia traversa o gravă criză economică și financiară, iar numărul mare de migranți lovea grav în finanțele și așa secătuite ale țării. Unii au ales atunci să nu fie solidari.

Este o lecție amară a trecutului, de care trebuie să ne amintim, astăzi, când cuvântul ”solidaritate” este atât de des invocat.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

Citește articolul pe rfi.ro