Chiar dacă leul s-a întărit ușor în raport cu euro, în prima parte a lui august, tendința de apreciere este...

Via: Newmoney.ro

Tendința de apreciere arătată de leu în ultima perioadă este rezultatul unor evo­luții favorabile, dar „sezoniere“, toamna aducând în general vești proaste pe acest front.

După episoade de volatilitate orientate preponderent în sensul deprecierii mo­ne­dei naționale, o consecință a tensiu­ni­lor generate de război, dar și a mișcărilor de capital rezultate în urma „scumpirii“ dolarului, leul a înregistrat, începând cu prima parte a lunii iulie, o ușoară, dar persistentă, tendință de apreciere.

Acesta a fost rezultatul suprapunerii a trei efecte favorabile pe partea de ce­rere, care au făcut ca moneda națională să aibă la casele de schimb valutar un curs mai bun decât cel calculat de Banca Națională a României (BNR), în general cel mai favorabil.

­

    „Am avut două crize mari, una sanitară și una energetică, legată de criza geopo­li­tică. În România nu există multe ancore la care să se uite publicul și să-și păstreze un gram de încredere. Asta ne mai trebuia, când am avut o așa explozie a prețului la energie, să scăpăm de sub control cursul de schimb“, a comentat Mugur Isărescu.

    Rata anuală a inflației a scăzut ușor în iulie, la 15%, cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul din iunie. Și, deși acest lucru ar trebui să reprezinte o veste bună, deoarece indică faptul că vârful in­flației a fost lăsat în urmă, în iunie, cifrele au fost mai slabe decât anticipau analiștii.

    În literatura de specialitate, cursul de schimb este cunoscut drept „prețul pre­țu­rilor“, deoarece joacă un rol important în nivelul acestora, în special într-o economie deschisă precum cea a României. „În Ro­mânia, prețul banilor, care este rata dobânzilor, nu are aceeași importanță în ochii românului precum are cursul de schimb“, a mai precizat Mugur Isărescu.

    Prețul prețurilor este extrem de important, având în vedere decalajul uriaș dintre importurile și exporturile de bunuri, măr­furi, dar și servicii ale României. În primul semestru, deficitul balanței comerciale, diferența dintre mărfurile importate și exportate, s-a ridicat la 15,4 miliarde de euro, cu 4,7 miliarde de euro mai mult decât de­fi­citul din primul semestru al anului trecut.

    Serviciile au reușit să compenseze doar parțial acest deficit uriaș, fiind la rândul lor afectate de minusul de 1,4 miliarde de euro generat de turism (plecările româ­ni­lor în concedii în străinătate).

    Prin urmare, contul curent al balanței de plăți, indicator care măsoară poziția eco­no­miei locale în raport cu restul lumii, a înregistrat un deficit de 12,3 miliarde de euro, în creștere cu peste 70% față de ace­eași perioadă din 2021. Iar aici se vede mai bine ca oriunde de ce leul are slabe șanse de a se întări „fundamental“ față de euro. Dacă ne uităm la anii anteriori, toamna a „corectat“ aproape întotdeauna evoluțiile din sezonul cald.

    Prognoze pe minus

    Tendința de depreciere pe termen mediu a leului este una universal acceptată de specialiștii din România.

      FOTO: Laszlo Raduly