Ciprian Dascălu, BCR: „În unele țări am putea vedea și măsuri precum raționalizarea hranei”

Via: Newmoney.ro

­

Când își revine euro

– Această escaladare a crizei gazelor vine pe fondul cererii Rusiei de a încasa ruble pentru gaze, măsură menită să întărească această monedă. Care e, de fapt, mecanismul?

    – Prețul cerealelor, ca furaje, va influența inevitabil prețul altor produse care folosesc cerealele în procesul de producție. Cred că e principala problemă cu care se poate confrunta omenirea și am văzut deja câteva reacții privind ceea ce se întâmplă în țările net importatoare de cereale, precum cele din nordul Africii, care cumpărau cereale tocmai din zona Mării Negre. Deo­camdată nu știm cât de bun va fi anul agri­col, dar în unele țări am putea vedea și mă­suri precum raționalizarea hranei. E vorba de țările mai sensibile la costul de achiziție, care nu au veniturile publice necesare și nici nivelul de trai pentru a aco­peri creșterile de pre­țuri.

    – ­

    – Nu mi-e clar dacă sunt alternative cât de cât apropiate de acel pod distrus. Pe de altă parte, am văzut state care sunt gata să preia exportul de cereale al Ucrainei. Evident, distanța de transport mai mare va implica și costuri mai mari de livrare.

    Criză de materiale rare

    – Încă dinainte de război apăruse o criză de ma­terii prime folosite în tehnologie, precum cobalt, magneziu, neon sau bismut, prove­nite mai ales din China. Aceasta se confruntă însă cu o nouă criză COVID, iar asta încurcă și mai mult situația, pentru că în anumite re­giuni, din cauza carantinei stricte, oamenii nu pot merge nici măcar la serviciu. Fabrica­rea unor electrocasnice sau gadgeturi e pusă sub semnul întrebării. Să ne așteptăm la o criză și la scumpiri și pe această piață?

    – Vedem deja blocaje pe lanțurile de distri­buție, vedem întârzieri în livrarea mărfurilor dinspre China spre Europa sau Statele Unite. Am mai văzut măsuri dure de caranti­nare și în prima fază a crizei COVID și știm deja că duc la o întârziere a producției. Creș­terile de prețuri depind însă și de cum va fi influențată puterea de cumpărare de creșterea generalizată a inflației. Creșterile de prețuri la produsele esențiale, precum energie, combustibil, alimente, ne așteptăm să se simtă destul de mult în puterea de cum­părare, începând cu trimestrele II-III ale acestui an. Iar odată ce puterea de cumpă­rare este erodată de inflație, oamenii încep să renunțe la bunurile „nice to have“, precum electronicele sau electrocasnicele. Mă aștept ca încetinirea exporturilor din China să fie contrabalansată de o erodare a cererii, pe fondul creșterii de prețuri la bunurile de bază.

    – România are deja o inflație de peste două cifre, dar sunt alte state europene care o duc și mai rău din acest punct de vedere. Cum se va încheia anul din acest punct de vedere?

    – ­

    Euro de 5,05 lei la sfârșitul anului

    – Pe ce curs valutar pariați pentru finalul de an?

    – Leul a avut o stabilitate ridicată, în special în timpul episoadelor de tensiune globală. Dacă ne uităm însă la deficitul de cont cu­rent, care e foarte ridicat în România față de cele din regiune, anul trecut a fost de 7% din PIB (produsul intern brut, n.r.). Antici­păm o moderare a cererii de consum interne, pe fondul unei reduceri a venitului me­diu real, din cauza inflației, ceea ce va duce probabil la o corecție minoră, astfel încât deficitul de cont curent să rămână în jurul valorii de 6,5% din PIB. Asta înseamnă că vom vedea în continuare presiuni de depreciere asupra leului. Cum devalorizarea monedei națio­nale ar avea efect rapid asupra inflației, ne așteptăm ca banca centrală să continue managemen­tul său destul de strâns al cursu­lui de schimb. În concluzie, vedem pentru fina­lul anului un curs de schimb în jurul va­lorii de 5,05 lei pentru un euro.