După negocierile de la Togo, care au durat două zile, a fost aprobată „Declarația de la Lomé privind îngrășămintele și sănătatea solului” de către liderii celor șaptesprezece țări, alături de mulți alți reprezentanți la nivel mondial.
La negocieri au fost prezenți, de asemenea, și oficiali ai Comunității Economice a Statelor Vest Africane (Ecowas) și ai Băncii Mondiale.
Președintele togolez, Faure Gnassingbé, în calitate de gazdă a evenimentului, a făcut apel la găsirea unei „strategii comune” pentru a descoperi soluțiile cele mai eficiente care să facă posibilă aprovizionarea cu hrană a celor aproximativ 500 de milioane de locuitori ai Africii de Vest.
„Trebuie să găsim echilibrul potrivit, o strategie bună, dar, mai presus de toate, trebuie să ne organizăm și să ne coordonăm bine eforturile. Așa cum se poate observa și din foaia de parcurs prezentată astăzi, abordarea noastră trebuie să fie, în primul rând, axată pe regiunile afectate”, a declarat președintele Republicii Togoleze.
Liderii din Africa de Vest și din regiunea Sahel s-au angajat să ofere, de acum înainte, o importanță deosebită sănătății solurilor, pe care o consideră un „pilon esențial al securității alimentare”, drept pentru care intenționează să tripleze cantitatea de îngrășăminte utilizată în agricultură până în anul 2035 în vederea stimulării productivității agricole.
Cu această ocazie, au fost puse în plan mai multe măsuri pentru a-i ajuta pe micii fermieri, cărora le vor fi acordate, astfel, subvenții, de care vor beneficia pentru a-și putea achiziționa îngrășămintele minerale și organice de care au nevoie urgentă.
Reducerea birocrației
„Prima și cea mai importantă etapă o reprezintă mobilizarea și angajamentul politic. Statele africane sunt pregătite să se angajeze în gestionarea acestei probleme”, susține Alain Sy Traoré, directorul în materie de agricultură și dezvoltare rurală în cadrul Ecowas, care este de părere că, pentru a putea stimula producția locală, infrastructura trebuie consolidată.
Potrivit Ecowas, acțiunile sale de promovare a agriculturii inteligente din punct de vedere climatic și a utilizării îngrășămintelor organice au fost intensificate, punând în același timp accent și sprijinind dezvoltarea lanțurilor valorice locale și regionale.
Conform declarației, statele semnatare vor elimina treptat taxele și impozitele vamale pentru îngrășăminte și vor simplifica procesele de import, vamă și administrare.
Printre măsurile care urmează să fie puse în aplicare se numără investiții în infrastructura portuară, cea de depozitare și de transport. Totodată, acordul îndeamnă și la încheierea parteneriatelor public-privat până în anul 2026 pentru a stimula comerțul între statele din regiune și pentru a crea noi locuri de muncă pe plan local.
În ceea ce privește implicarea Băncii Mondiale, aceasta a anunțat că va acorda 1,5 miliarde de dolari suplimentar sectorului agricol până în anul 2024, pe lângă cele 4 miliarde de dolari care erau deja în plan să îi fie alocate.
Schimbările climatice
Multe țări din Africa se confruntă cu o criză alimentară acută, agravată pe fondul războaielor civile și al schimbărilor climatice.
Multe dintre țările cele mai amenințate de pericolul insecurității alimentare se află pe continentul african, state precum Burkina Faso, Mali, Nigeria, Somalia și Sudanul de Sud, se arată în cel mai recent raport publicat la începutul acestei săptămâni de Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), alături de Programul Alimentar Mondial (PAM), cu sediul la Roma.