Creșterea deficitului comercial al României pune presiune pe leu în raport cu euro

Via: Newmoney.ro

Deși creșterea produsului intern brut (PIB) din 2021 ar putea depăși 7%, economia locală nu a mers strună în acest an, iar revenirea s-a produs pe seama unor dezechilibre ale căror efecte ar putea deveni tot mai vizibile și mai periculoase în 2022.

Indicii importante despre pilonii pe care s-a format frumosul procent al revenirii economiei României în 2021 sunt oferite de evoluția balanței comerciale. Aceasta este una îngrijorătoare, din mai multe mo­tive, cel mai important fiind creșterea accelerată a importurilor. La nivelul lunii octombrie, acestea depășeau 80,2 miliarde de euro, cu aproape 20 de miliarde de euro mai mult decât exporturile. Gra­dul de acoperire a schimburilor comerciale externe ale României a scăzut astfel sub 80%, un nou minim istoric care pune presiune pe cursul de schimb.

În regiune, toate statele au consemnat excedent comercial. România este singurul stat nu doar cu deficit comercial, dar și cu un deficit comercial în creștere. Iar acesta „a tras“ în jos și creșterea econo­mică. În primele nouă luni din 2021, con­tribuția exportului net la evoluția PIB a fost de -1,9%, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Cu toate că industria chimică a conti­nuat să fie cea mai importantă sursă de deficit comercial a României (aproape jumătate din total), mai îngrijo­ră­toare este situația din industria auto. Blo­cajele de aprovizionare care au forțat producătorii locali să închidă temporar fabricile se regăsesc și în imaginea de ansamblu a balanței comerciale. Sectorul de mașini și echipamente de transport era singurul în care România se mai bucura de excedent, însă și acesta a trecut pe minus în 2021, iar tendința s-a accentuat spre finalul anului, când soldul sectorial negativ s-a apropiat de 0,9 miliarde de euro.

    De altfel, încă din trimestrul al treilea, cifrele au început să fie tot mai mici în ceea ce privește revenirea produsului intern brut și evoluția consumului, cel mai im­portant motor al economiei locale. Dacă, în trimestrul al doilea, contribuția aces­tuia la creșterea economică (de aproape 14%) a fost de 7,8% (serie brută), în trimestrul al treilea s-a observat o înce­ti­nire la 5,6%. Drept urmare, și creșterea eco­nomică din aceste trei luni a fost semnificativ mai redusă, de doar 7,4% (serie brută). De altfel, economia României a înregistrat o creștere de doar 0,4% în trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea (serie ajustată sezonier), printre cele mai mici de la nivel european, creșteri mai modeste fiind înregistrate doar în Slovacia și Croația (0,3%), potrivit datelor centrali­zate de Eurostat.

    Analiștii nu sunt optimiști cu privire la evo­luția produsului intern brut din ulti­mele trei luni ale anului. Economia ar putea fi însă ajutată de faptul că această pe­ri­oadă este cunoscută pentru o creștere robustă a consumului. Totodată, măsurile de compensare a facturilor la energie, precum și evenimentele gen Black Friday și începerea sezonului reducerilor ar putea avea efecte benefice asupra evoluției pre­țurilor.

    Bugetul

    Vești mai puțin bune vin din zona finanțelor publice. Politica fiscală din 2021 a fost, asemenea celei de la nivel mon­dial, una expansivă, care să favorizeze revenirea economică. Taxele nu au fost ma­jorate, iar cheltuielile statului au fost mari, principalul obiectiv fiind ca banii să circule spre mediul privat. Resursele bugetare limitate ale României și-au spus totuși cuvântul, sprijinul guvernamental efectiv (ca procent din PIB) acordat în contextul pandemiei fiind printre cele mai mici de la nivel mondial, potrivit unei analize a Fondului Monetar Internațional (FMI). Mai mult, din raportul FMI reiese și o epuizare a resurselor în acest an, după ce bugetul a fost întins la maximum în 2020.

    Astfel, dacă în octombrie 2020 România ajunsese la măsuri de sprijin de 5,4% din PIB, un an mai târziu, procentul crescuse la 7,6%. În plus, mare parte din sprijinul acordat de România mediului de afaceri nu a fost unul pur financiar, ci sub formă de ga­ranții de stat sau de amânare a plății obli­gațiilor fiscale. Chiar și așa, impactul pandemiei asupra finanțelor publice a fost unul semnificativ, iar în 2021 nu s-au făcut progrese sub­stan­țiale pentru corectarea acestuia. România și-a asumat corectarea deficitului bugetar, de peste 7% din PIB în acest an, în următorii ani.

    Cu toate că noul guvern a promis că nu va introduce și nu va majora niciun impozit, în spațiul public s-au vehiculat deja idei contrare. A fost readusă în discuție, spre exemplu, taxa de solidaritate impusă companiilor cu cifră de afaceri foarte mare.

    2021 a fost, cel mai probabil, ultimul an în care pandemia a aruncat în aer regulile economiei. Din 2022 vom începe să culegem roadele măsurilor „neortodoxe“ din ultimii doi ani.

    Cine, cât, cum

    Economia României a în­registrat o creștere de 7,1% din produsul intern brut în primele nouă luni din 2021 (serie brută), iar prognozele indică un nivel similar pen­tru întregul an.