Cristian Păun: Am văzut multe proiecte inutile, „tichii de mărgăritar”, care au fost adăugate în a doua variantă a PNRR....

Via: Newmoney.ro

Creșterea economică riscă să înceti­nească și mai mult în 2022, inflația poate rămâne la fel de ridicată ca în acest an și sunt toate condițiile ca euro să treacă, în sfârșit, pragul de cinci lei, apreciază Cristian Păun (46 de ani), profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE) din București. Cele mai mari temeri sunt le­gate de tentațiile populiste ale guvernării și de faptul că România are un istoric demonstrat că nu poate absorbi mai mult de 60-70% din banii europeni care i se oferă.

NewMoney: Ce fel de măsuri economice așteptați de la Guvernul PNL-PSD instalat în noiembrie?

Cristian Păun: Având în vedere tipul de mă­suri cu care ne-a obișnuit PSD cât a guvernat România, există un mare risc ca aceste măsuri să fie predominant sociale, nu economice. Deja vedem o presiune enormă pe mărirea pensiilor, mai ales a celor speciale, mărirea salariilor în secto­rul bugetar, acordarea unei pensii suplimentare celor cu pensii mici, majorarea alo­cațiilor pentru copii. Riscul cel mai mare este ca aceste măsuri să nu aibă acoperire în buget, întârziind corecția pe par­tea de deficit excesiv.

– Bugetul pe 2022 va avea deci cheltuieli mai mari, din cauza cheltuielilor sociale mă­rite, agreate de partidele la guvernare. Ce fel de deficit putem aștepta în aceste condiții?

    – Antreprenorii vor avea această presiune, dublată și de creșterea salariului minim, care va adăuga un cost de circa 400 de lei/lună pentru fiecare angajat care lucrează pen­tru salariul minim brut. Din păcate, pe acest fond inflaționist, majorarea salariului minim va genera mutații ireversibile extrem de nocive pentru bunul mers al afacerilor. Va apropia și mai mult salariile mai mari – pentru care se cer competențe și edu­cație mai avansată, contribuție mai mare la valoarea adăugată, productivitate mai mare – de cele mici. Aici, însă, presiunea vine și de la consumatori, pentru că ei sunt cei care plătesc, în final, prin preț, aceste salarii, nu antreprenorii. Vor fi solicitate majorări, dar ele vor fi acordate doar dacă piața va fi capabilă să le ab­soarbă prin preț, adică să nu existe noi majorări de pre­țuri care să ducă la o spi­rală din care să nu mai ieșim.

    Problema va fi cu salariile din sectorul public, unde deja vedem presiuni politice consistente. Depinde foarte mult de cât de tare pe poziții va fi guvernul și de cât de ușor va ceda în fața presiunilor diferitelor grupuri de inte­rese. Deja se in­vocă „rămâ­neri în urmă“ privind salariile mai multor categorii de bugetari și îmi vin în minte acum cei din poliție.

    Euro trece de cinci lei

    – La ce fel de inflație să ne așteptăm?

    – Cât timp deficitele și riscurile vor persista, iar problemele pe partea de pro­ducție și ofertă există pe toate palierele, nu avem cum să preconizăm o temperare a inflației. În plus, o parte din această in­flație o importăm masiv. Dependența de importuri este evidentă atât pe partea de consum, cât și pe partea de producție: im­portăm masiv capital, importăm componente și materii prime. Trebuie să conti­nuăm să creștem prin investiții, mai ales investiții private în tot ce înseamnă pro­duc­ție. Și, mai ales, în producție cu valoare adăugată tot mai mare. Iar investițiile publice trebuie conectate cu precădere cu acest efort investițional privat. Altfel, vom crea deficite și datorii tot pentru consum și importuri.

    – Cum vor evolua dobânzile bancare? Dar apetitul pentru credite sau economisire?

    – Cât timp avem inflație, deficite și risc mare, dobânzile nu pot fi mici și nu pot ră­mâne mici. Politica monetară din ultima perioadă a ajutat bugetul de stat. A avut loc o expansiune monetară consistentă, circa 60 de miliarde de lei în plus au intrat în masa monetară în ultimii doi ani, pre­sând artificial dobânzile în jos. Dobânda de referință a fost și ea ajustată în jos în toată această perioadă. Acum însă, inflația determină banca centrală să schimbe ra­dical abordarea. Vedem că semnalele sunt cele corecte, de inversare a tendinței. Acest lucru va încuraja economisirea, singura care poate ține până la urmă dobânda în frâu, într-o manieră sustenabilă. Credita­rea poate fi afectată doar dacă vor exista ajustări mari de dobândă în sus, dacă riscul de țară se deteriorează și mai mult, dacă deficitele gemene (deficit de cont cu­rent și deficit bugetar, n.r.) și excesive continuă să fie scăpate de sub control. E important să nu se întâmple acest lucru dacă ne dorim creștere economică prin in­vestiții și nu prin consum.

    – Care e prognoza dumneavoastră pentru cursul de schimb la finele anului viitor? Vom depăși pragul de cinci lei pentru un euro?

    – Teoretic, există toate șansele ca acest curs să treacă lejer de cinci lei, atât din cauza de­ficitului comercial extern, cât și a expansiunii monetare și inflației. Un factor de frâ­nare îl constituie însă volumul consistent de euro care intră în conturile Băncii Nați­o­nale din programele cu Uniunea Euro­peană. Vom împrumuta și mai mulți euro prin PNRR, direct de la Banca Centrală Euro­peană. În consecință, nu cred că vor fi de­rapaje majore pe cursul de schimb în peri­oada următoare.

    Acest articol a apărut în numărul 130 al revistei NewMoney.

    FOTO: Laszlo Raduly