Cum a accelerat pandemia de COVID-19 dezvoltarea și creșterea businessului companiilor fintech

Via: Newmoney.ro

Pandemia a trezit rapid la realitate sis­temul bancar tradițional, arătându-i cât de mult se află în urma competitorilor fintech. Nici unii, nici alții nu duc lipsă de puncte forte, dar nici de slăbiciuni.

­

În 2019, spre exemplu, Alipay, servi­ciul de plăți al cunoscutei platforme chi­neze Alibaba, a procesat în total 16.000 de miliarde de dolari, valoare de peste 25 de ori mai mare decât cea procesată de PayPal, principalul său competitor din afara Chinei. Nici PayPal nu o duce însă prost. Pandemia a jucat un rol important în dezvoltarea sa recentă. Compania și-a crescut de peste două ori valoa­rea de piață în ultimul an, la peste 310 miliarde de dolari, devenind cea mai valoroasă plat­formă de plăți din lume, o parte din explicație fiind și blocarea listării Ant Group, grupul financiar din spatele Alibaba, de către autoritățile de la Beijing. Anul trecut, acesta își adjudecase peste o zecime din piața de credite de consum din China.

Dacă în 2007 activele globale ale insti­tu­țiilor financiare nebancare erau de circa 100.000 de miliarde de dolari, echivalentul a 172% din PIB-ul mondial, în 2019 acestea se dublaseră, ajungând să re­prezinte 228% din PIB, potrivit Financial Stability Board, un grup de reglementatori din domeniu. Până și în zona euro, procentul de active financiare deținute de bănci a scăzut de la 60% în 2007 la sub 40% în 2019. Asta nu înseamnă însă că băncile au fost „învinse“.

    Uniunea Europeană pare să fi rămas în urma Chinei și Statelor Unite, din perspectiva încorporării roadelor revoluției digitale. Conform statisticilor Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), în 2018, volumul finan­țării prin intermediul platformelor fintech s-a situat la 304,5 miliarde de dolari la nivel mondial, dar Europa a avut o pondere de doar 6%. De asemenea, în 2018, creditarea companiilor fintech a înregistrat un nivel de 41,9 miliarde de dolari pe plan global, dar ponderea Europei s-a situat la doar 7%.

    Pandemia de COVID-19 a intensificat această tendință, accelerând transforma­rea digitală. BCE recunoaște că digitalizarea și inovarea pot aduce beneficii semnificative instituțiilor financiare, sistemului financiar și economiei în ansamblu, însă transformarea digitală a sectorului bancar trebuie să ia în considerare toate riscurile aferente.

    „Deși a accelerat eforturile de digitalizare ale băncilor și a evidențiat importanța investițiilor în inovare, pandemia a scos, de asemenea, la lumină dificultățile suplimentare care trebuie să fie monitorizate în continuare și abordate în cadrele privind apetitul pentru risc ale băncilor“, mențio­nează cel mai recent raport al instituției.

    2020 arată că băncile mai au nevoie de timp pentru a integra soluții digitale care să le întărească modelul de business și ca­pacitatea de a face față unor potențiale șo­curi. O analiză a companiei globale de consultanță Kearney arată că performanța băncilor de retail va reveni la nivelurile de dinaintea pandemiei abia peste cinci ani. Ren­tabilitatea va rămâne sub presiune în următorii doi ani.

    Cât despre România, specialiștii au observat o tendință a băncilor locale de a di­minua baza de venituri din taxe și comisi­oane, aceasta ajungând în 2020 la 29% din total venituri, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de anul precedent. „Acest trend sugerează convergența dintre România și piețele dezvoltate din Europa, unde veniturile din dobânzi sunt dominante. De asemenea, sistemul bancar din România începe să simtă competiția din zona de fintech și neobanks care operează într-un mediu opti­mizat și fără presiunile mediului bancar tra­dițional“, se arată în raportul citat.

    Pandemia de COVID-19 a accelerat adoptarea unor tehnologii moderne. De asemenea, sondajele arată că multe obiceiuri de con­sum do­bândite în ultimul an se vor permanentiza.