Cum au revenit în circuitul turistic stațiunile balneare după ce multe hoteluri au fost clasificate la trei și patru stele

Via: Newmoney.ro

După 20 de ani în care mai totul a fost lăsat în paragină, stațiunile balneare încep să primească și ele o cură de oxigen.

„Un rodaj bun e ca o cură la Amara“, suna una dintre replicile lui Gogu Steriade, pot­lo­­garul interpretat de actorul Dem Rădu­lescu în „BD intră în acțiune“, primul film din cunoscuta serie dedicată Brigăzii Diverse, a cărui premieră a avut loc pe 14 de­cembrie 1970. Comparația rodajului bun pentru o mașină nouă cu o cură într-o stațiune balneară, cum este (sau, mai bine spus, era) Amara, avea logică în acei ani. Liderii comuniști ai vremii au investit pu­ternic în turismul balnear, pe care l-au și pro­movat pe piețele externe, transformând turismul de sănătate din România într-un magnet de valută pentru bugetul țării.

Stațiunile balneare, în moarte clinică

După 1990, filozofia promovării turistice a dispărut însă, iar stațiunile balneare au intrat în moarte clinică. Stațiuni ca Băile Herculane – care în urmă cu mai bine de 100 de ani era una dintre preferatele îm­pă­ratului Franz Josef al Austriei sau ale regelui Alexandru 1 al Serbiei – au o istorie so­lidă în spate, însă starea de degradare în care au ajuns spațiile de cazare a făcut ca turiștii să evite astfel de destinații. Cel puțin până în urmă cu cinci ani, când antreprenorii din industria turismului au început să investească în bazele de tratament.

    Și pentru că tot am amintit de Băile Herculane, unul dintre exemplele de resuscitare a turismului balnear vine chiar din acea zonă. Marius Băzăvan și fra­tele lui, Florin, au preluat în 2011 hotelurile Diana și Afrodita de la controversatul om de afaceri Iosif Armaș, pe care presa de in­vestigații îl indică drept responsabil de degradarea întregii stațiuni Băile Herculane.

    La preluare, cele două hoteluri, închise încă din 2006, erau declasificate și nu mai aveau nicio stea, iar după investiții de cir­ca zece milioane de euro (făcute gra­dual, de la achiziție și până în prezent), hotelul Diana a fost clasificat la trei stele, iar Afrodita – la patru stele. „Ambele hoteluri erau într-o stare avansată de degra­dare“, spune Marius Băzăvan, coproprie­tar al companiei Bacolux, care deține hotelurile.

    Despre investiții vorbește și președin­tele Organizației Patronale a Turismului Bal­near, Nicu Rădulescu. El estimează că investițiile totale în modernizarea și extinderea facilităților de tratament și cazare din toate stațiunile balneare au depășit 500 de milioane de euro în ultimii cinci ani. Însă aceste investiții nu sunt încă la nivelul la care ar trebui să ajungă turismul bal­near. „Mai sunt necesare investiții de peste un miliard de euro în acest sector“, mențio­nează Nicu Rădulescu.

    Iar investițiile au vizat nu doar renovarea spațiilor de cazare, ci și facilitățile de relaxare. „Acum nu mai vorbim doar de fa­cilități balneare, ci și de relaxare, așa încât putem vorbi de un sector balneo + spa“, spune Marius Băzăvan, care preci­zează că la hotelurile pe care le deține a dezvoltat mult conceptul de saună și a pus mai mult în valoare resursa de ape mine­rale a stațiunii Băile Herculane.

    În plus, a inclus programe artistice pe tim­pul sejurului, lucru care a făcut ca vârsta turiștilor care vin la un hotel cu specific balnear să scadă de la 65-70 de ani la 40-50 de ani. Toate aceste schimbări au fă­cut ca grupul de firme al lui Marius Băzăvan să ajungă la venituri de 7,13 mili­oane de euro, anul trecut.

    ­

    Voucherele de vacanță, o gură de oxigen

    La rândul lui, Nicu Rădulescu spune că există antreprenori cu hoteluri de patru stele care, după ce au investit în modernizarea bazei de tratament și de relaxare, au obținut o creștere între 60 și 100% a cifrei de afaceri. „Aceste creșteri au apărut în ultimii doi ani și sunt generate de acordarea voucherelor de vacanță“, adaugă Nicu Rădulescu. Dar tot el spune că, în sectorul balnear, renovă­rile costă mult, fapt pentru care recuperarea investiției se face în circa 10-20 de ani.

    Interesul pentru industria balneo este semnalat și de proprietarii de agenții de turism, care spun că un segment tot mai mare de clienți este interesat de facilitățile de tratament și relaxare, iar achizițiile prin vouchere de vacanță sunt în creștere.

    „Pen­tru minivacanțe și pachete de sărbă­tori în stațiunile balneare se încasează și foarte multe vouchere de vacanță“, pre­cizează Alin Burcea, proprietarul agenției de tu­rism Paralela 45. El adaugă că stațiunile cele mai cău­tate sunt cele unde hotelierii au investit în centrele spa și au construit inclusiv parcuri acvatice, cum ar fi Căli­mănești-Că­ciu­lata, Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Covasna sau Băile Tușnad. „Dar am înce­put să avem solicitări și pentru Amara, Să­rata Monteoru, Moneasa, Slănic Prahova“, completează Burcea.

    Tot el spune că, în ultimii doi ani, odată cu creșterea cererii pentru stațiunile bal­neare, locurile în unele hoteluri sunt foarte greu de rezervat, inclusiv pentru agențiile de turism. „Unii hotelieri solicită agențiilor plăți anticipate ale locurilor și chiar refuză cazarea turiștilor dacă nu au fost livrați toți banii“, adaugă Burcea, cu mențiunea că această practică a început să apară și pe litoral, însă nu toți proprietarii de spații de cazare au această atitudine.

    După intrarea în insolvență a mai multor agenții de turism, explică acesta, hotelierii au devenit mai prudenți și vor să fie siguri că vor pri­mi banii pe rezervări.

    În opinia lui Burcea, turismul de sănă­tate poate avea mai multe încasări dacă stațiunile locale vor fi reintroduse în circuitul internațional al programelor de tratamente balneare. Iar pentru asta este nevoie de sprijinul oficialilor din Ministerul Sănătății și din cel al Turismului, care ar trebui să înceapă discuții cu omologii lor din Germania, Franța, Belgia și Olanda, țări care și-au trimis în trecut turiștii la tratamente în România, inclusiv pe litoral în ca­petele de sezon. Un trecut în care România valorifica o treime din potențialul balnear al Europei. Pe care încă îl deține.

    În câteva repere

    Investițiile hotelierilor și acordarea voucherelor de vacanță au făcut ca avansul turismului local din ultima perioadă să fie de circa 10-15% pe an.