Cum își păstrează elevii școlile private

Via: Newmoney.ro

„Aniversarea“ unui an de pandemie a gă­­sit școlile private cu „modul de supra­vie­țuire“ activat și cu privirea ațintită spre viitor. Instituțiile care au investit sume considerabile ca să facă din școli lo­curi sigure pentru copii și profesori speră ca măcar din toamnă să fie permis accesul tuturor elevilor în clasă. În joc sunt nu doar investițiile făcute de școli, ci și sănătatea emoțională a copiilor.

Primul an de pandemie nu a închis școlile private și nici nu i-a trimis pe copii, cu miile, în sistemul de stat, așa cum se aștep­tau, la un moment dat, oficialii din Edu­cație. După investiții de zeci de mii de euro în săli de clasă suficient de mari, grupuri sa­nitare noi și materiale de protecție, directorii acestor școli își văd clasele tot goale, la fel ca în școlile de stat, unde între timp nu s-a schimbat mai nimic.

Puține retrageri

„10% s-au retras, din motive diverse. Unii au reclamat că nu se pot conecta online, alții au plecat din București sau, în ca­zul unor familii cu mai mulți copii, erau insuficiente computere în casă pentru toți. Din fericire, din 8 februarie, copiii s-au întors în grădiniță“, spune Valentina Chelan, directoarea Grădiniței Bambi Step By Step din centrul Bucureștiului.

    Iar toate aceste calcule nici nu cuprind salariile personalului nou-angajat pentru preluarea copiilor sau operațiunile de de­zin­fectare. „Dacă facem dezinfecție de două-trei ori pe zi, vă dați seama că aveam nevoie de personal. În plus, nu mai mân­căm în sala de mese, așa că a fost nevoie de oameni care să ducă porțiile de mâncare copiilor în sălile de clasă. Am angajat și profesori asistenți care să poată prelua orele în caz că vreunul dintre profesorii titulari se infectează“, precizează directoa­rea. Ca și în cazul școlilor de stat, regulile de pandemie permit celor private, din lo­ca­lități cu scenariu roșu, să funcționeze doar cu clasele primare, plus anii terminali.

    La școala Aletheea, din București, elevii de a VIII-a nu trebuie să vină cu rândul. E spațiu destul să nu fie nevoie de cursuri-hibrid. „Avem săli de peste 50 de metri pătrați și în nicio clasă nu sunt mai mult de 18 copii. Așa că distanța este mai mare de doi metri între elevi. Nu a fost nevoie să împărțim clasa, în niciun caz“, spune Mona Mușat, fondatoarea școlii din nordul Capitalei.

    Și aici, investițiile în siguranța copiilor se măsoară în zeci de mii de euro. „Totul, la pachet cu investițiile în tehnologie. Pe lângă utilarea școlii cu dezinfectant, plexiglas, diverse alte lucruri precum semnali­zatoare, împărțirea spațiului în culoare pentru fiecare clasă, ca să nu se amestece copiii, cea mai mare investiție este în teh­nologie. Am dotat toți profesorii cu laptopuri cu pen sau cu touch, am dotat sălile de clasă cu camere sau alte device-uri de care era nevoie“, explică Mona Mușat.

    Președintele ASP, Christian Comșa, speră ca justiția să rezolve în timp util di­lema, pentru că „majoritatea școlilor func­ționează deja în situație de avarie, cu fi­nan­țare din diverse surse“ și cu încercări mai mult sau mai puțin reușite de a se adapta. „Sunt și instituții care s-au transformat în centre de îngrijire pentru copii, cluburi, ateliere și așa mai departe“, preci­zează președintele asociației cu 232 de membri, grădinițe, școli și licee din 33 de județe.