Cum s-a apropiat de un miliard de euro piața berii din România, chiar dacă sectorul HoReCa a fost mai mult închis anul trecut

Via: Newmoney.ro

Piața berii din România se apropie în 2021 de un miliard de euro. Pandemia nu a dat-o înapoi, ci doar i-a înceti­nit creș­terea. Potrivit Juliei Leferman (41 de ani), directoarea generală a asociației berarilor, românii beau mai mult acasă, mai rar la terasă, mai ales bere blondă, produsă doar pe jumătate cu ingrediente locale. Berarii cer autorităților să spo­rească producția de orzoaică și hamei și observă curiozitatea în creștere pentru berile artizanale.

– Care e creșterea față de 2020? Care e evo­luția față de 2019?

    – Avem o abordare ușor conservatoare, deși lucrurile par a fi într-o ușoară schimbare. Preponderent se consumă berea lager, blondă, preferata românilor într-o pon­dere de 94% din totalul volumului de bere consumat anual. Urmărim cu interes însă acest dinamism al pieței, faptul că în ultimii ani s-au înmulțit tipurile de bere care vin pe categoria specialități, mixturi de bere și, implicit, berea fără alcool. Sunt trei categorii de bere importante care au o dina­mică foarte bună. Încă la nivel redus, 3% în cazul mixturilor de bere, până în 2% la specialități, până în 2% la berea fără alcool, dar cu creșteri importante de la un an la altul. Pe care le-am văzut, de altfel, ma­ni­festându-se și anul trecut, în condițiile în care românii par că se uită din ce în ce mai mult la o diversificare a opțiunilor de consum.

    – Cum evoluează producția de bere?

    – În România avem o particularitate pozi­tivă, aici se regăsesc patru mari producă­tori la nivel global, în condițiile în care, de obicei, într-o piață se găsesc doi sau cel mult trei. România e însă o piață im­por­tantă, iar aici este prezent producătorul ja­ponez Asahi, lider mondial, care are în por­tofoliu compania Ursus; olandezii de la Heineken, canadienii de la Molson Coors, care dețin Bergenbier, și Tuborg, care ope­rează cu licență Carlsberg. Din această pers­pectivă, România e o piață care asi­gură o diversitate foarte bună.

    Se completează în plus cu opțiuni tot mai numeroase de microberării, care, la rân­dul lor, au cunoscut o tendință de creș­tere. De la an la an, chiar și anul trecut, în pandemie, chiar și anul acesta, vedem noi microberării înființate, e un segment încă foarte mic de piață în ceea ce privește vo­lu­mul, dar e o dovadă a dinamismului aces­tei piețe.

    „CAM 60 DE MICROBERĂRII CARE CONTEAZĂ“

    – Cum au evoluat micii berari precum Ză­ganu și Capra Noastră în ultimul an?

    Zăganu, care a pornit ca o microberărie, se duce acum către categoria de berărie de talie medie. Ei sunt dintre cei care s-au dez­voltat foarte bine, dar per total sunt cam 60 de microberării care contează. Îi gă­sim preponderent în zona Capitalei, ca locație de producție, dar și în Iași, Sibiu, Timișoara, Cluj. În centrele urbane mari, unde există și apetit pentru berile artizanale, iar acesta este în creștere.

    – În ce măsură sunt folosite ingrediente locale în producerea berii consumate în Ro­mânia?

    – 80% din bere este apă, la care se adaugă cereale. Baza este orzul de bere, la care, în funcție de rețetă, se pot adăuga și alte cereale, precum hameiul și drojdia, care leagă toate aceste ingrediente. Una dintre caracteristicile pieței românești este că se folosesc ingrediente locale, iar achiziția de orz și hamei se face de pe piața locală.

    Din păcate, producția locală de orzoaică și hamei nu e suficientă pentru toată pro­ducția de bere de la noi. Avem, de altfel, în­tâlniri constante cu Ministerul Agriculturii, berarii au nevoie să achiziționeze mai multă materie primă decât se produce aici. Ne dorim creșterea cantităților de or­zoaică și hamei produse în România, în condițiile în care, și din punct de vedere al climatului, este o zonă fertilă pentru a produce aceste ingrediente. Suntem pentru orice fel de măsuri care să încurajeze fermierii să producă mai multă orzoaică și mai mult hamei, astfel încât să reducem importurile. În momentul de față, 50% din materia primă folosită în industria berii pro­vine din agricultura locală. Restul se importă.

    – Care este evoluția joburilor în această industrie?

    – Industria berii generează 10.000 de locuri de muncă doar în agricultură, plus 60.000 de locuri de muncă pe alte activități, că e vorba de partea de procesare, de transport, de utilități, de comerț, în HoReCa. Mă refer acum la efectul indirect pe piața locu­rilor de muncă. Sigur, la final, este foarte importantă contribuția pe care sectorul o aduce la bugetul de stat, peste 500 de mili­oane de euro anual.

    În industria berii, direct, numărul de locuri de muncă s-a menținut constant sau chiar a înregistrat o ușoară creștere, iar asta vine și ca o consecință a măsurilor luate de producători, de a asigura continuitatea activității, mai ales în acest context pandemic, în care e foarte im­portantă limitarea efectului virusului și prevenirea oricăror incidente în zona de producție.

    – Ce efecte va avea un previzibil val 4 al pan­demiei în toamnă?

    – Vorbim deja tot mai mult de venirea acestui val 4 și, luând în calcul experiența anului anterior, există probabilitatea să atragă după sine și noi restricții, care vor viza și sectorul ospitalității, deci cu impact negativ și asupra consumului de bere. Ră­mâne să vedem împreună, în funcție de evoluția situației pandemice și de măsurile pe care autoritățile vor decide să le im­pună pentru a preveni răspândirea virusului, cât de mare va fi acest impact în a doua parte a acestui an.

    CV

    Julia Leferman, directoarea generală a Asociației Berarii României, a studiat și la Paris.

      .