Cursul, tot mai aproape de 5 lei pentru un euro. Cand va fi atins acest prag?

Via: Newmoney.ro

În doar câteva zile, cursul euro/leu a spart bariera psihologică de 4,9, volumele din piața valutară fiind extrem de reduse, iar apetitul băncii centrale de a salva moneda națională, la fel de scăzut.

Sfârșitul lui martie și începutul de aprilie au adus recorduri istoricenegative aproape fără oprire pentru moneda națio­nală. În ultima zi din martie, cursul oficial calculat de Banca Națională a Ro­mâniei (BNR) pe baza cotațiilor din piață a fost de 4,9251 lei/euro.

În comparație cu fluctuațiile conside­rate firești pentru alte monede din regiune, care pot pierde sau câștiga chiar și șase-șapte procente în fața monedei europene în doar câteva săptămâni, deprecierea leului, de doar 1,1% de la începutul acestui an, nu pare una de natură să în­grijoreze.

    Dacă incertitudinile inițiale ale crizei sa­nitare au ge­ne­rat o explozie a tranzacțiilor în martie, volumul urcând la o medie zil­nică de 1,8 miliarde de euro, efervescența pieței valutare s-a domolit în lunile ce au urmat.

    Per ansamblu, volumul mediu zilnic al tran­zacțiilor din 2020 a fost de circa 1,5 miliarde de euro, în scădere cu 10,2% față de 2019, potrivit calculelor făcute de NewMoney pe baza datelor BNR. Tendința s-a menținut și în primul trimestru din acest an. Volumul mediu al tranzacțiilor a fost de circa 1,5 miliarde de euro pe zi, în martie înregistrându-se un declin de aproape 20% față de martie 2019.

    Un alt indicator relevant pentru competitivitatea economiei locale și care are legătură cu evoluția leuluiîl reprezintă rata de schimb reală efectivă, calculată de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Potrivit celor mai recente date, Ro­mânia și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia și Ungaria. Valoarea indi­celui calculat pentru România în 2020 a fost de 96,77 (anul 2010 reprezintă 100). Un indice în scădere arată o îmbunătățire a competitivității comerciale și viceversa. Polonia avea un indice de 92,54, iar Ungaria – de 87,05.

    Modificările în competitivitate depind de variațiile ratelor de schimb și de schim­bă­rile relative de prețuri între o țară și par­te­nerii săi comerciali. Această rată de schimb reală efectivă face parte din „Tabloul de bord“ al Comisiei Europene pe tema de­zechilibrelor macroeconomice din sta­tele membre.

    Slaba performanță a României în raport cu alte state reprezintă și unul dintre moti­vele principale care fac improbabilă renun­țarea la leu prea curând. Trecerea la zona euro ar însemna pierderea pârghiei cursului, cu efecte extrem de periculoase. Rele­vantă în acest sens este criza datoriilor din Grecia, care a aruncat statul aproape de faliment, principala cauză fiind lipsa de com­petitivitate a economiei elene în raport cu cea a altor state membre ale zonei euro.

    Analiștii CFA România anticipează că țara noastră va adopta moneda euro peste aproximativ opt ani. Cea mai recentă țintă de aderare la zona euro anunțată public este anul 2024. În acest moment, obiectivul pare imposibil de atins. România nu mai întrunește niciun criteriu pentru a fi luată în seamă. De altfel, după criza finan­ciară, România a întrunit aceste criterii doar în doi ani.

    Prognoze

    Evoluția monedei naționale nu reprezintă tocmai o surpriză pentru specialiștii din piață, unii dintre ei așteptându-se la un curs de aproape cinci lei/euro la sfârșitul anului.

      FOTO: Getty