Dacă rezultatele pozitive ale băncilor din România se vor menține și în a doua parte a anului, profitul-record din 2018, de 6,8 miliarde de lei ar putea fi depășit

Via: Newmoney.ro

­

În linie cu evoluția economică, sistemul bancar a reușit o recuperare semnifi­cativă a profitului în prima jumătate a acestui an. Profitul net la nivel agregat a ajuns la sfârșitul primului semestru din 2021 la circa 4,2 miliarde de lei, în creș­tere cu peste 50% față de aceeași peri­oadă a anului trecut, reiese din datele publicate de Banca Națională a României (BNR). De precizat însă că băncile au reușit să încheie pe plus anul 2020, în ciuda crizei generate de pan­demie. Profi­tul celor 34 de bănci din sistem a fost de peste 5,1 mi­liarde de lei, în scădere cu sub 20% față de 2019.

­

CREȘTERE

Revenind la situația din 2021, profitabilitatea a dat semne de revenire încă din primul trimestru, când profitul (de 1,9 miliarde de lei) a consemnat o creș­tere de 15% față de cel din 2020. Avansul s-a consolidat în următoarele trei luni, așa încât la jumătatea anului profitul este mai mult decât dublul valorii din 2020. Rezultatul este mai bun chiar și decât cel din primul semestru din 2018 (3,6 miliarde de lei), an în care a fost raportat profitul-record de 6,8 miliarde de lei.

    Profitabilitatea băncilor este afectată de pandemie din pricina incertitudinilor care riscă să afecteze decizia companiilor și a per­soanelor fizice de a accesa credite. În plus, politica băncilor centrale de reducere agresivă a dobânzilor pentru a sti­mula creșterea economică afectează mar­jele instituțiilor de credit.

    Veniturile din dobânzi reprezintă componenta principală a veniturilor operațio­nale – de peste 67% la nivelul întregului sistem bancar la sfârșitul anului trecut, po­trivit datelor băncii centrale. Evoluția acestor ve­nituri a fost, cel puțin în 2020, an pentru care avem date, rezultatul unui cumul de fac­tori cu influențe de sens contrar. „Pe de o parte, ritmul de creștere a veniturilor din dobânzi se plasează pe o tendință descen­dentă (7,9%, martie 2020, 1,8%, decembrie 2020, respectiv -4,7%, martie 2021)“, no­tează specialiștii BNR, în cel mai recent raport asupra stabilității financiare. Pe de altă parte, impactul asupra veniturilor nete din dobânzi a fost atenuat de ampla ajustare a cheltuielilor cu dobânzile. Continuarea majorării volumelor depozitelor atrase a fost contrabalansată de reducerea dobânzilor bonificate în lei și în euro.

    Pentru a compensa scăderea marjelor, instituțiile de credit se îndreaptă tot mai mult către segmente de piață mai riscante, precum creditele cu dobândă fixă. Acest fenomen este relevant și pentru România, în condițiile în care, în ultimii trei ani, ponderea creditelor ipotecare noi acordate în lei și cu perioada inițială a dobânzii fixe pentru mai mult de cinci ani a crescut de la 6% la peste 19%, reiese din datele băncii centrale.

    Reducerea marjelor de dobândă ampli­fică presiunile asupra profitabilității bancare, iar la nivelul zonei euro această pro­ble­matică este mai accentuată comparativ cu România. Totuși, acest lucru s-ar putea produce și la nivel local. „Eventuale modi­ficări strategice ale grupurilor bancare europene sau reduceri ale barierelor pru­dențiale pentru integrarea transfrontalieră afectează, însă, sectorul bancar românesc prin prisma proporției dominante a capitalului străin“, notează experții BNR.

    Pe plan local, marjele de dobândă au fost în ultimii doi ani mai reduse decât cele din 2019, dar par a se fi menținut constante. La nivelul lunii iunie, diferența dintre dobânda la creditele noi în lei acordate de bănci și cea la depozitele noi în lei atrase era de aproximativ cinci puncte procentuale. În cazul creditelor corporate, marja a fost de 3,2 puncte procentuale, do­bânzile la credite ajungând la 4,18%. Pe segmentul retail, marja a fost de 5,5 puncte procentuale, în contextul în care dobânda medie la creditele noi în lei acordate popu­lației a ajuns la 6,67%.

    Contextul macroeconomic caracterizat la ora actuală de rate foarte reduse ale do­bânzii, un răspuns la criză, dar survenit după un deceniu atipic, cu dobânzi foarte mici, s-ar putea schimba în viitorul nu foarte îndepărtat. Revenirea inflației peste tot în lume, inclusiv în România, va determina un răspuns din partea băncii centrale. Majoritatea analiștilor din piață se așteaptă ca BNR să înceapă ciclul de majorare a dobânzilor în prima parte a anului viitor. Cât va dura acest ciclu depinde de evoluția inflației, iar aici părerile sunt încă foarte împărțite.

    Profitabilitatea băncilor a fost afectată în ultimii ani de dobânzile foarte scăzute prac­ticate de băncile cen­trale din lume, inclusiv din România, cu scopul de a revigora creșterea econo­mică anemică.